Președintele României a fost întrebat la Copenhaga dacă România va doborî dronele rusești care ajung în spațiul nostru aerian.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat înaintea reuniunii informale a Consiliului European de la Copenhaga, că se lucrează la conceptul de zid antidrone.
Ce spune președintele despre zidul anti-drone
Nicușor Dan a spus că în ceea ce privește dronele, deși nu există un consens general, în privința unui zid anti-drone pe flancu estic, nu mai este vorba doar despre vecinătatea cu Rusia, amenințările fiind extinse și la alte țări.
„Există nuanțe în discuție, dar nu mai este vorba de vecinătate cu Rusia, pentru că ați văzut evenimente care au avut loc pe aeroporturi ... nu am văzut drone care au parcurs din Rusia sau Belarus către acel aeroport. Deci este o amenințare cu care ne confruntam în acest moment și chiar dacă au existat nuanțe în această discuție, se merge pe acest concept de zid antidrone”, a declarat Nicușor Dan.
Despre doborârea dronelor, Dan a spus: "Am fost loviți numai de una, dar pe următoarea o vom doborî".
Ce a decis CSAT despre doborârea dronelor
Președintele Nicușor Dan a explicat marți, la EuroNews, că protecția împotriva dronelor are două componente: echipamente tehnice (radare și sisteme de detectare/interceptare) și reguli operaționale clar stabilite în urma Legii din mai și a deciziilor CSAT.
Președintele Nicușor Dan a clarificat marți, la EuroNews, ce înseamnă „scutul” antidrone despre care se discută în România.
El a spus că există două probleme distincte: una tehnică și alta operațională.
Pe partea tehnică, Dan a menționat radare și capabilități de detectare și interceptare a dronelor.
A spus că unele dintre aceste echipamente există deja, iar altele vor ajunge în urma eforturilor din lunile următoare.
El a subliniat că detaliile concrete nu sunt publice, dar a explicat pe înțelesul tuturor că vor fi sisteme atât pentru observare, cât și pentru neutralizare.
Pe partea operațională, președintele a explicat că era nevoie de reguli clare privind cine intervine atunci când un obiect zboară deasupra teritoriului național.
Dan a precizat că vechea legislație nu prevedea acest tip de amenințare, iar Legea din mai 2025 a corectat această lacună.
Deciziile CSAT au detaliat apoi mecanismul operațional: a fost stabilită o împărțire pe patru categorii care indică actorul care preia comanda în funcție de natura amenințării.
Astfel, comanda revine celui care deține comanda locală în situațiile uzuale; pentru rachete intervin cei de la Statul Major; pentru avioane militare cu pilot acționează tot Statul Major; iar pentru avioane civile cu pilot responsabil rămâne ministrul (al transporturilor sau al apărării, în funcție de cadrul stabilit).
Președintele a insistat asupra necesității unui lanț de comandă clar pentru a evita confuziile în momentul în care apare o dronă ostilă.
Dan a făcut și o referire la cooperarea alianțelor: flancul estic rămâne protejat prin colaborare între armatele statelor aliate. Exemplele includ misiuni aeriene reciproce și schimburi de capabilități.
În context, el a afirmat că România va continua eforturile pentru a asigura apărarea teritoriului atât cu mijloace proprii, cât și în coordonare cu partenerii.
Comentează