Analiză dpa asupra summitului Kim-Trump - Este improbabil ca Phenianul să renunţe complet la armele nucleare pentru care s-a zbătut atât de mult

Înalţi responsabili ai serviciilor de informaţii şi ai forţelor armate americane consideră improbabil ca Phenianul să renunţe complet la armele nucleare pentru care s-a zbătut atât de mult, inclusiv expunându-se la sancţiuni şi izolare pe plan internaţional, relatează miercuri dpa preluată de Agerpres.

Dan Coats, directorul pentru informaţii naţionale al SUA, a declarat luna trecută în Senatul american că eminenţele regimului lui Kim Jong Un din "primul cerc al puterii" văd armele nucleare ca fiind de importanţă critică pentru supravieţuirea acestui regim.

Calendarul ataşat la un moment dat obiectivului declarat al administraţiei Trump - privind o "denuclearizare definitivă, completă şi verificabilă" a Coreei de Nord - a fost abandonat şi începe să semene mai mult cu un ideal îndepărtat decât cu o politică realizabilă.

Analiştii avertizează că imperativul formulat de Trump ar trebui temperat prin negocieri care să permită un progres în ce priveşte reducerea capacităţilor nucleare ale Phenianului şi prevenirea recurgerii la astfel de capacităţi, ceea ce reprezintă mai curând o prioritate pentru securitatea SUA şi a aliaţilor săi din Asia-Pacific.

În primul şi-n primul rând, trebuie văzut ce s-a schimbat după 2017, când tensiunile dintre SUA şi Coreea de Nord erau la cel mai înalt nivel, Trump îi spunea lui Kim "omul-rachetă" şi începuse să plutească spectrul unui război.

Atât în recentul său discurs privind Starea Uniunii cât şi la diferite mitinguri, Donald Trump a evocat schimbarea de atitudine a Coreei de Nord de după instalarea sa la Casa Albă, punând accentul pe faptul că Phenianul a oprit testele de rachete balistice şi că în general tensiunile s-au liniştit.

În schimb, potrivit unor experţi, Coreea de Nord apreciază că a ajuns la o etapă critică a programului său nuclear, care a consacrat-o ca putere nucleară de facto şi care îi permite să înceapă negocieri şi să înceteze testele.

După summitul de anul trecut din Singapore cu Kim Jong Un, prima întâlnire dintre un preşedinte american în funcţie şi un lider suprem al Coreei de Nord, Donald Trump a plecat acasă afirmând că aceasta nu mai reprezintă o ameninţare. Totuşi, administraţia sa a indicat ulterior că activitatea nucleară nord-coreeană continuă.

O altă discrepanţă: Washingtonul susţine că în Singapore Coreea de Nord a acceptat să se "denuclearizeze", dar Phenianul cere măsuri de reciprocitate, insistând că acordul cu SUA cere "demersuri în vederea denuclearizării complete a Peninsulei coreene", ceea ce este un obiectiv mai vast.

Deşi Coreea de Sud nu mai are arme nucleare, iar SUA nu mai au armament nuclear staţionat în Coreea de Sud, Phenianul este perfect conştient că Washingtonul poate ordona relativ uşor un atac nuclear asupra Nordului.

Mai mult, una din principalele pârghii pe care le deţin SUA în acest moment o reprezintă sancţiunile care continuă să sugrume economia nord-coreeană. Dacă Kim Jong Un vrea într-adevăr să-şi scoată ţara din sărăcie şi să-i dezvolte potenţialul economic, va avea nevoie de acces pe pieţe.

Aşadar, ce poate spera, în mod realist, Trump de la summitul său nr. 2 de la Hanoi cu Kim Jong Un, lăsând la o parte refrenul cu relaţia lor personală? John K.Warden şi Ankit Panda, experţi în probleme nucleare şi în Asia, sunt de părere că SUA trebuie mai întâi să descurajeze Coreea de Nord de la folosirea armelor în cadrul unei strategii ofensive şi să limiteze posibilitatea ca Phenianul să transfere know-how nuclear unor terţe părţi.

Acest lucru poate fi realizat prin negocierea unei îngrădiri a programului nuclear nord-coreean, şi nu a eliminării sale, cel puţin în această etapă. În acest scop, SUA vor fi nevoite să facă unele concesii dincolo de sfera economică şi legate de poziţia lor militară în Asia.

În mare parte, succesul unei asemenea strategii va depinde însă de credibilitatea Americii în rândul aliaţilor săi şi capacitatea ei de cooperare, ceea ce se poate dovedi o cerinţă dificil de îndeplinit, mai ales în actualele condiţii, cu un preşedinte Trump arţăgos care şi-a insultat în mod repetat aliaţii, notează dpa.