DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză dură: CTP dezvăluie tot ce poate spera Dragnea

liviu dragnea

Digi24:

După ce şi-a adjudecat funcţia de preşedinte al partidului, Liviu Dragnea a impus și regulile după care va fi condus PSD. Fostul lider, Victor Ponta, a încercat o schimbare, mai exact să fie desființată funcția de preşedinte executiv. La vot, însă, a rămas singurul care a susţinut ideea. Partidul va avea, așadar, și președinte executiv, și 14 vicepreședinți din care patru vor fi, obligatoriu, femei. Niciun lider de filială nu va fi însă în structura de conducere centrală a partidului... Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a analizat scrutinul de duminică din PSD şi modul în care Liviu Dragnea este văzut pe scena politică, dar şi în afara partidului: "De la Ion Iliescu încoace, are Dragnea cea mai mare putere politică şi administrativă în PSD. Nu are alte centre de putere în partid, asa cum au avut Iliescu, Năstase, Geoană sau chiar Ponta. Dragnea domină autoritar partidul, însă, pe de altă parte, spre deosebire de toţi predecesorii lui, pe cât de multă putere are în partid, pe atât de puţină are în afara lui. E un preşedinte PSD fără carismă. Nu are nici pe departe popularitatea lui Iliescu, care a fost votat de mulţi care nu erau membri ai PSD... şi Năstase a fost votat şi de oameni din afara partidului, Geoană la fel, ba chiar şi Ponta. Dragnea are şanse mari să fie preşedinte PSD şi în 2019, dar nu văd nicio şansă să fie de pildă candidatul la preşedinţie al partidului, pentru că nu are popularitate, nu pătrunde în afara poporului PSD-ist. Tot ce poate spera Dragnea e să ajungă într-o zi prim-ministru, printr-un rezultat bun al PSD şi o combinaţie politică. Dar ales într-o funcţie la nivel de populaţie, Dragnea nu ar câştiga. E pentru PSD o soluţie de tip Blaga, valabilă în interiorul partidului, viabilă, dar va trebui să îşi proiecteze nişte oameni din partid în funcţii alese, pentru că el nu are cum s-o facă”.

Hotnews:

Odata ales presedinte, Dragnea trebuie sa pregateasca deja predarea stafetei daca gandeste pragmatic. Sigur, varianta achitarii exista, dar in locul lui n-as conta prea tare pe ea. Cine vine din urma? Singurul pesedist vazut ca posibil inlocuitor la varf in caz de avarie ramane Valeriu Zgonea, dar acesta se confrunta cu o problema de acceptare. Potrivit unor surse din partid, Dragnea incearca sa-l impuna, dar ar fi existat mici revolte in unele filiale din tara impotriva presedintelui Camerei Deputatilor, o figura fara prea multa autoritate intr-un partid de pradatori politici ca PSD. In tot cazul, altul mai bun inca n-a aparut.Din acest punct de vedere, va fi interesant de vazut daca-i va da greutate lui Zgonea oferindu-i functia de presedinte executiv sau o va desfiinta, tinand cont ca la vremea respectiva fusese infiintata pentru Adrian Nastase. De urmarit cu atentie si cum va arata noua echipa de vicepresedinti. Deja au inceput sa circule liste, pe care se gasesc mai putini baroni si ceva mai multi tineri din partid, din pacate nume prea putin profilate in plan politic... Prioritatea in cazul lui Dragnea este, desigur, functia de premier. Pe de-o parte, nu poate pune presiune pe Victor Ponta dupa ce tocmai a fost ales presedinte PSD. A le spune pesedistilor ca vrei sa renunti la guvernare a doua zi dupa ce te-au pus presedinte suna ca o pacaleala de 1 aprilie. A-l mentine la guvernare pe Victor Ponta lansat in spirala unor populisme desantate (loveste cu bani in toata lumea) reprezinta un pericol major pentru viitorul guvern, oricare ar fi el, deci si pentru PSD. Din acest motiv, raspunsul lui Liviu Dragnea la intrebarea daca va negocia cu Klaus Iohannis schimbarea premierului a sunat pe cat de vag, pe atat de amenintator. Dragnea a spus ca va vorbi despre subiect doar dacă apar "solicitări" sau "invitaţii" pe această temă, ceea ce nu s-a întâmplat. Dar daca se va intampla, ce va face?

RFI:

Alexandre Lukaşenko, preşedintele Belarus, a fost reales duminică pentru un al 5-lea mandat în fruntea ţării. Scorul obţinut – peste 83 la sută din sufragii – este cel mai bun pe care l-a înregistrat în cei 21 de ani de carieră la cârma fostei republici sovietice. Cu toate că OSCE – Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa – a declarat că « probleme importante » au subminat scrutinul, Uniunea europeană a plănuit să ridice sancţiunile la care este supus regimul de la Minsk. De ce?... Alexandre Lukaşenko a ştiut foarte bine să utilizeze în scopuri personale criza din Ucraina. El s-a impus ca un mediator între Rusia şi Uniunea europeană şi chiar a găzduit la Minsk nişte discuţii de pace între Kiev şi separatiştii pro-ruşi, negocieri soldate şi rămase în vocabular dealtfel ca « acordurile de la Minsk 1 şi 2 ». In fine alegerile de duminică s-au derulat fără probleme, nu au avut loc arestări. Doar trei contra-candidaţi necunoscuţi s-au opus lui Lucaşenko, principalii opozanţi chemând la boicotarea alegerilor. Cu toate acestea, potrivit cifrelor oficiale, 87 la sută din electorat a venit la urne. E adevărat că pentru a mări participarea – o cerere a UE – autorităţile deschiseseră scrutinul prin corespondenţă încă de marţea trecută. In fine, tot pentru a răspunde favorabil unei cerinţe europene, Lucaşenko îi eliberase din puşcării în august pe ultimii prizonieri politici. Iată deci cum se explică cum de cel care era până nu demult descris drept « ultimul dictator din Europa » a redevenit frecventabil în ciuda scorului sovietic cu care a fost reales pentru un al 5-lea mandat. SI în ciuda apelurilor lansate de recent premiata Nobel pentru literatură. « Regimul Lukaşenko este o dulce dictatură iar şeful ei este un om care nu merită încrederea cuiva » spunea Svetlana Alexievici, de origine belarusă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.