Pe lângă provocările în relațiile internaționale și în economia blocului comunitar, al cărei buget prevede programe importante pentru resuscitarea industriei de apărare, Uniunea Europeană demarează proiecte majore pentru domeniul locuirii.
Explozia prețurilor întoarce societățile moderne în perioade apuse
Pe fondul creșterii accelerate și greu de stăpânit a prețurilor caselor, cu 60% în cazul achiziției și peste 20% la chirii doar în ultimul deceniu, mult peste evoluția veniturilor populației, problema locuințelor accesibile devine una majoră, cu efecte dure în viața oamenilor și cu potențial de adâncire a tensiunilor în plan social.
Deficitul de locuințe, extinderea închirierilor pe termen scurt și presiunea investițiilor speculative au dus la situația în care un european din zece cheltuiește peste 40% din venituri pentru locuire, sau în termeni mai populari, pentru a avea „un acoperiș deasupra capului”.
Tinerii, cel mai vulnerabil segment
Astfel, tinerii europeni, cu vârste între 18 și 29 de ani, sunt printre cei mai afectați. Pentru că un număr însemnat dintre aceștia nu ține pasul cu plățile destinate locuinței și a utilităților, din ce în ce mai mulți sunt nevoiți să locuiască cu părinții sau rudele, ceea ce duce la supraaglomerare
În 2024, cele mai mari rate de locuințe supraaglomerate s-au înregistrat în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%), țara noastră înregistrând un record negativ. Problema generală nu este doar una privind confortul, ci și una de echitate eocială între cetățeni, în condițiile în care valurile de furie, cauzate de provocările vieții cotidiene, au deschis drumul discursurilor extremiste în mai multe țări.
Succesul lor este alimentat și de comparația pe care actualele generații o fac față de situația părinților sau bunicilor, care au beneficiat, la jumătatea veacului trecut, de implicarea puternică a statului în condițiile de locuire.
Uniunea Europeană caută soluții
În acest context, Comisia Europeană a lansat, la finalul anului trecut, Planul european pentru locuințe accesibile, un pachet de măsuri menit să tempereze criza prin mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții dedicate locuințelor sociale, la care adaugă 11,5 miliarde de euro pentru susținerea proiectelor noi.
Documentul stipulează nevoia creșterii ofertei de locuințe, prin stimularea sectorului construcțiilor și renovărilor, reducerea barierelor administrative pentru proiectele noi și actualizarea reglementărilor privind închirierile pe termen scurt. Totodată, băncile și instituțiile naționale și regionale sunt așteptate să investească, de asemenea, 375 de miliarde de euro până în 2029.
Prin această inițiativă, Comisia va sprijini statele membre să se axeze pe: creşterea ofertei de locuinţe, stimularea investiţiilor şi a reformelor, abordarea problemei închirierilor pe termen scurt în zonele aflate în dificultate locativă.
România, fără direcție
Pe fondul dezechilibrelor dintre cerere și ofertă, chiriile continuă să crească, impactându-i puternic pe cei la început de drum. Analizele recente arată că, în 2024–2025, prețurile de închiriere au urcat cu peste 10–14% în orașele mari față de anul precedent, cu valori medii în București de circa 369 de euro pe lună pentru o garsonieră și 580 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere.
Din punct de vedere financiar, https://www.stiripesurse.ro/semnal-de-alarma-in-europa-o-noua-criza-loveste-napraznic_3855851 , și în România închirierea unui apartament cu două camere consumă peste 80% din salariul mediu, cele mai afectate fiind categoriile vulnerabile: tineri, studenți, lucrători esențiali și familii cu venituri reduse.
Din păcate, problemele țării noastre nu țin doar de finanțare, ci și de disfuncții ale instituțiilor. În acest sens, Banca Mondială trage un semnal de alarmă în Raportul Business Ready 2024: „înainte de a solicita o autorizație de construire, antreprenorii din România trebuie să obțină avize separate și verificări ale documentației proiectului lor, petrecând în medie peste patru luni cu acest proces. În multe orașe, avizele pre-construire reprezintă sursa celor mai mari întârzieri în procesul de autorizare a construcțiilor.”
Prejudicii directe în bugetul fiecărei familii
Acest fenomen a determinat ca doar în Capitală, pagubele în buzunarul fiecărui locuitor să fie de peste 1000 de euro, în condițiile în care ritmul dezvoltării este afectat de birocrație și abuzuri.
Pentru 2026, o analiză PROTV demonstrează că numărul mic de autorizații de construire din anii anteriori a redus oferta de locuințe noi. În aceste condiții, specialiștii estimează că prețurile vor stagna, predicțiile nefiind favorabile. Doar în ultimul an, prețurile medii ale apartamentelor au crescut cu aproape 14 procente la nivel național, potrivit datelor imobiliare.ro.
O altă îngrijorare a mediului de afaceri privește legislația specifică, prin proiectul CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, n.r.), de la care se așteaptă asigurarea predictibilității industriei, atragerea marilor investitori străini, dar și eliminarea posibilităților de abuz din partea autorităților.
Comentează