Supusă atacurilor politice, mai ales din partea președintelui Nicușor Dan, industria construcțiilor se află într-un impas major în România de mai mult timp, iar perspectivele nu se anunță favorabile. În pofida etichetelor folosite în campania electorală de șeful statului, precum „rechini” sau „mafie”, dezvoltatorii asigură funcționarea unuia dintre cele mai importante sectoare ale economiei, întrucât casele, blocurile, birourile, depozitele și spațiile comerciale ori de agrement sunt indispensabile oricărei activități umane. Iar Comisia Europeană a demarat deja un program de susținere a locuirii accesibile, ignorat până la acest moment de către decidenții de la București.
România, pe contrasens cu Europa într-o criză majoră pentru cetățeni
Se spune că un oraș în care vezi macarale se află în creștere, devine mai bogat și mai puternic. La fel și o țară. Încă de acum 2 ani, datele statistice, conform centralizării realizate de analistul economic Iancu Guda, relevă sectorul construcțiilor și al tranzacțiilor imobiliare drept sursă importantă de venituri pentru autoritățile publice, cu multiple efecte pozitive propagate în mediul de afaceri, prin multiplicare investițiilor.
O industrie vitală pentru orice economie
Adică afacerile dezvoltărilor antrenează multe alte domenii pe orizontală, precum materiale, instalații, tâmplărie, design și amenajări interioare, mobilier, electrocasnice, consultanță financiară, servicii bancare și notariale. Conform nomenclatorului de activitati, regăsim 22 de sectoare din industria de constructii si 4 sectoare din tranzacții imobiliare. În total, peste 85 de mii de firme, însemnând circa 16% din totalul companiilor active in România, dar și adică aproape 12% din totalul angajatilor din sectorul privat, însumând jumătate de milion de persoane.
Ce înseamnă locuirea accesibilă
În pofida blocajelor și atacurilor decidenților români la adresa celei mai importante industrii productive din perspectiva contribuției la PIB (locul 2, după retail), la nivelul Comisiei Europene s-a demarat o inițiativă care să răspundă nevoilor de case ale cetățenilor UE la preţuri accesibile, în contextul în care valoarea imobiliarelor a crescut puternic în ultimul deceniu.
Comisia va sprijini statele membre să se axeze pe: creşterea ofertei de locuinţe, stimularea investiţiilor şi a reformelor, abordarea problemei închirierilor pe termen scurt în zonele aflate în dificultate locativă. Bugetul dedicat investițiilor în sectorul imobiliar se ridică la 43 de miliarde euro, bani care vor fi alocați sub formă de granturi către statele membre. Principalii beneficiari ai programului sunt tinerii, studenții, persoanele cu venituri mici, grupurile defavorizate și lucrătorii esențiali.
„Acest plan stabileşte acţiuni concrete pentru a face locuinţele mai accesibile ca preţ. Imobilele nu sunt doar o marfă, ci reprezintă un drept fundamental. Trebuie să mobilizăm fiecare euro şi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că în Europa toată lumea îşi poate permite un loc decent pe care să îl numească acasă”, susține Comisarul pentru energie şi locuinţe, Dan Jorgensen.
Criza locuinţelor afectează mobilitatea forţei de muncă, accesul la educaţie, formare profesională dar și competitivitatea UE, se arată în document. În cazul României, situația bugetară precară ar putea fi echilibrată prin fondurile europene ce pot fi direcționate către parteneriate public-privat, în care constructorii să asigure edificări având proprietar statul, urmând a-și acoperi costurile prin finanțarea venită de la Bruxelles. Însă acest scenariu va depinde doar de legislația ce urmează a fi aprobată, precum și de schimbarea de raportare a factorilor politici la o industrie esențială pentru orice țară.
România, pe ultimele locuri în UE la calitatea locuirii
În domeniul privat, lipsa predictibilității a gripat circuitele economice, conform Președintelui Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES), Constantin Sebeșanu, ducând la o veritabilă criză a locuirii, conform statisticilor europene.
În acest sens, Banca Mondială trage un semnal de alarmă în Raportul Business Ready 2024: „înainte de a solicita o autorizație de construire, antreprenorii din România trebuie să obțină avize separate și verificări ale documentației proiectului lor, petrecând în medie peste patru luni cu acest proces. În multe orașe, avizele pre-construire reprezintă sursa celor mai mari întârzieri în procesul de autorizare a construcțiilor.”
Astfel, „de la media de 4 luni documentația, care pentru un proiect serios înseamnă cel puțin dublu, adică 8 luni, întârzierea impactează, în cascadă, toate etapele unui proiect, întârziindu-l și cu câțiva ani. Rezultatul? Suntem pe ultimul loc în Europa la procentui persoanelor care trăiesc în case supraaglomerate, iar tendințele negative se accentuează. În 2023, România înregistra 40% din populație în această categorie, față de media europeană de doar 16,8%. Plus că oferta scăzută față de cerere înseamnă și prețuri mai mari pentru beneficiarii finali” arată șeful FIDES.
Blocajul Capitalei și perspective legale nefaste
Dacă ultimii 5 ani au însemnat o paralizare a domeniului urbanistic, acest fapt nu a însemnat doar creșterea prețurilor pentru toate locuințele, urmare a ofertei scăzute în raport cu cererea crescândă. Conform analizei știripesurse, blocarea investițiilor publice din București a însemnat o pagubă de 1000 de euro în buzunarul fiecărui locuitor.
Pentru 2026, o analiză realizată de PROTV, demonstrează că numărul mic de autorizații de construire din anii anteriori a redus oferta de locuințe noi. În aceste condiții, specialiștii estimează că prețurile vor stagna în primele luni, până când cererea și condițiile economice se vor activa. Mai mult, prețurile medii ale apartamentelor au crescut într-un an cu aproape 14 procente la nivel național, potrivit datelor imobiliare.ro.
O altă îngrijorare a mediului de afaceri privește legislația specifică, prin proiectul CATUC (Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, n.r.), de la care se așteaptă asigurarea predictibilității industriei, atragerea marilor investitori străini, dar și eliminarea posibilităților de abuz din partea autorităților. Scandalurile privind proiectul de lege susținut de Nicușor Dan și USR au ținut agenda publică a ultimilor doi ani.
Analiza redacției noastre a relevat riscuri majore de constituționalitate , conform experților. Vorbim despre afectarea dreptului de proprietate, prin formă mascată de confiscare/naționalizare a terenurilor private, de încălcarea principiului descentralizării, dar și al neretroactivității aplicării dispozițiilor legale.
Încă de anul trecut, atât mediul de afaceri, cât și Justiția au condamnat prevederile abuzive ale proiectului, arătând încălcarea legii fundamentale.
Comentează