Premium
Victor Ponta a negociat după primul tur susţinerea unor alţi candidaţi. Klaus Iohannis a preferat să ceară direct votul românilor, fără intermediari politici. În ciuda scepticismului analiştilor, strategia candidatului ACL a fost cea câştigătoare.
Dacă analizăm redistribuirea voturilor din primul tur, putem observa că cei mai disciplinați votanți au fost cei ai Monicăi Macovei. Aproape 93% dintre aceștia au votat în turul 2 cu Klaus Iohannis. Votanții Elenei Udrea, în turul 2, au acordat în proporție de 87% votul candidatului dreptei, în timp ce 13% au mers către Victor Ponta. Votanții UDMR au decis să voteze în turul 2 cu candidatul dreptei, aproape 88% dintre aceștia alegându-l pe Klaus Iohannis.
De partea cealaltă, negocierile lui Ponta s-au dovedit a fi falimentare. 69,83% dintre cei care l-au votat pe Călin Popescu Tăriceanu în turul 1 i-au acordat votul lui Victor Ponta în turul 2. Dintre votanții lui Dan Diaconescu, doar 53% s-au dus către Victor Ponta, iar dintre votanții lui Vadim Tudor, 51% au respectat îndemnul acestuia și anume, să voteze cu candidatul PSD.
Pe ansamblu, Victor Ponta a atras în turul 2 874.555 de voturi de la votanţii care în turul I au optat pentru alt candidat, în timp ce Klaus Iohannis a atras 1.610.883 de voturi. Aşadar, Iohannis a reușit să atragă dublu față de contracandidatul său de la ceilalți candidați din primul tur.
Circa 1.750.000 de persoane au votat în turul II fără să fi votat în turul I. Din aceștia, 67% (aproximativ 1.200.000 de persoane) l-au votat pe Klaus Iohannis. Cei mai mulți dintre aceștia sunt din Transilvania (42%) și din mediul urban (58%). 26% au studii superioare, 44% liceu sau școală postliceală și 30% sub liceu. 31% dintre cei care au făcut diferența între cele două tururi au între 18 și 30 de ani, 13% au 61 de ani și peste, iar cei mai mulți se încadrează în categoria 31-60 de ani, se arată într-o analiză a sociologului Vladimir Ionaş, de la Avangarde, institurul care a oferit date de tip exit-poll cele mai apropiate de rezultatele finale.
