Prahova, Argeş şi Suceava ar fi judeţele cele mai afectate, în cazul în care numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, reiese dintr-o analiză făcută publică marţi de Guvern. Din analiză reises, cinic, că sunt și județe care pot angaja (Timiș, Vaslui, Olt, Ilfov sau Iași) - VEZI MAI JOS SITUAȚIA DATĂ DE GUVERN
Astfel, în cazul în care numărul maxim de posturi admise în administraţia locală ar fi redus cu 40%, ar fi disponibilizaţi 13.098 de angajaţi la nivel naţional (reprezentând 10% numărul total de posturi efectiv ocupate).
Este vorba despre 1.655 de unităţi administrativ-teritoriale care ar trebui să reducă posturi (reprezentând 51% din numărul total de unităţi administrativ-teritoriale din ţară).
Judeţele cele mai afectate ar fi: Prahova (cu un număr total de 724 de posturi ocupate reduse), Argeş (649), Suceava (627) şi Mureş (513). La acestea s-ar adăuga Municipiul Bucureşti cu 709 posturi ocupate reduse.
Judeţele mai puţin afectate ar fi: Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistriţa-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călăraşi (138), Brăila (141).
Din punct de vedere procentual, judeţele cele mai afectate ar fi: Galaţi (cu o reducere de 17% a posturilor ocupate reduse din totalul posturilor ocupate), Argeş (16%), Sălaj (16%), Mehedinţi (15%), Prahova (15%).
Judeţele mai puţin afectate ar fi Bihor (2%), Tulcea (4%), Arad (5%), Bacău (5%), Vaslui (5%).
În ce priveşte primăriile care ar trebui să reducă posturi, cele mai multe se află în judeţele: Buzău (69 de unităţi administrativ-teritoriale care ar trebui să reducă posturi), Prahova (68), Dolj (65), Iaşi (65), Dâmboviţa (62), Vrancea (62), Galaţi (61), Argeş (58), Mureş (56), potrivit Agerpres.
"Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale"
Premierul Ilie Bolojan a declarat marţi că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate la nivelul administraţiei publice locale ar avea efecte "aproape nule", deoarece ar fi vorba despre posturi vacante sau care nici măcar nu au fost înfiinţate.
Detaliind situaţia, el a explicat că administraţia publică locală din România este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori din fiecare unitate administrativ-teritorială. Pe de altă parte, în foarte multe localităţi din ţară primarii au stabilit organigrama mult sub numărul maxim posibil de angajaţi.
Astfel, în România, numărul maxim de posturi aprobate este de aproximativ 190.000. Prin organigrame, la nivelul autorităților locale, au fost aprobate 164.000 de posturi. Dintre acestea 129.000 de posturi sunt efectiv ocupate, restul fiind vacante.
"Numărul posturilor neînfiinţate şi vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de faţă este de aproximativ 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% faţă de normativul maxim ar însemna, în fapt, desfiinţări de posturi fictive (diferenţa dintre normativul maxim şi organigrame) şi de posturi vacante", a informat Guvernul.
Lista neagră a lui Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, că o serie de primării nu își pot acoperi cheltuielile de personal și depind integral de bugetul de stat. Soluția propusă de prim-ministru este reducerea posturilor din administrația locală.
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan.
Bolojan a precizat că există două direcții, fie se reduc cheltuielile și personalul, menținând actuala structură administrativă, fie, pe termen mediu, se va ajunge la o reorganizare teritorială și la desființarea unor unități administrative care nu se mai justifică din punct de vedere financiar.
Premierul a declarat că pachetul de reformă administrativă are trei direcții:
-Creșterea capacității administrative și eficienței primăriilor – prin reducerea personalului.
-Descentralizarea – pentru ca deciziile să fie luate mai aproape de cetățeni, iar patrimoniul nevalorificat de ministere să fie pus în slujba comunităților.
-Reorganizarea administrativă – măsură ce ar putea fi aplicată ulterior, în urma unui consens politic.
„Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat Bolojan.
Comentează