DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Analiză: Lumea se pregătește de un conflict major

iran

În opinia jurnalistului Cristian Unteanu, lumea se pregăteşte de un conflict major având în vedere semnalele de alarmă care arată că forțele din Orientul Mijlociu au fost puse în stare de pre-război.

Adevarul:

În această dimineaţă am primit încă două rapoarte care completează „Dosarul Iran“, foarte amplu, dar, în acest moment, cu semnale de alarmă extrem de puternice deoarece se acumulează, zi de zi, date care confirmă că forţele din zonă sunt nu numai în stand by, ci şi au fost puse în stare de pre-război.
S-a mai întâmplat să văd cum, în trecut, se acumulau asemenea rapoarte şi, de fiecare dată, au prevestit corect declanşarea unui război, fără însă să poată anticipa în totalitate nici amploarea, nici extensia sa viitoare. Cu atât mai puţin acum, în cazul unei acţiuni militare împotriva Iranului care, pornită de o coaliţie, ar putea produce foarte rapid şi o coaliţie de răspuns, transformând ceea ce ar fi putut să fie un război chirurgical într-unul regional, dacă nu şi chiar mai mult. Pur şi simplu, actorii sunt prea mari pentru ca forţele pe care le comandă să poată fi conţinute într-un singur areal, mai ales că miza reală pare să fie una dincolo de cea nucleară. Poate, din această cauză, diversitatea scenariilor analizate acum şi prezentate extrem de corect de fostul ofiţer de informaţii Michael Pregent pe o hartă de opţiuni militare pe care o publica The Jerusalem Post în urmă cu 3 luni.
Analiza a revenit acum în actualitate după seria de lovituri misterioase, atribuite de americani iranienilor, împotriva unor petroliere şi, mai ales, după ce, în urmă cu două zile, spionajul american a transmis israelienilor că, analizând datele primite din partea unor surse extrem de credibile, forţele militare iraniene pregătesc în acest moment un asalt la scară mare împotriva unor zone strategice ale industriei petroliere saudite. CNTCOM a cerut 6500 de militari. Trump a aprobat doar 1000 în plus faţă de cei 1500 relocaţi în luna mai.
Toate acestea ar putea să fie sau o încercare reală a Iranului de a lovi în afara perimetrului său naţional şi de a obliga astfel forţele potenţial inamice să rămână cât se poate de mult în aliniamentele proprii, fie o mişcare a alianţei conduse de americani pentru a îndepărta atenţia asupra organizării unei eventuale ofensive care să lovească atât instalaţiile de producţie implicate în programul nuclear cât şi să oprească, poate definitiv, expansiunea Iranului, începută deja prin intermediul „Coridorului iranian“.
După părerea mea, aceasta ar putea fi marea miză a tot ceea ce se petrece acum în zonă, explicând tensiunile din teren şi implicând interesele geopolitice ale SUA, Rusiei, Chinei şi Turciei: împiedicarea, chiar cu preţul unui război devastator, a deschiderii coridoarelor terestre iraniene către Mediterana, eventual ca parte integrantă a variantei de sud a Noului Drum al Mătăsii, dar şi căi de transport energetic ce ar putea fi legate de Turcia, acum transformată într-un enorm hub energetic la care europenii se uită cu foarte mare interes pentru a-şi pune în aplicare programul de atingere a independenţei strategice energetice. (Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Donald Trump va candida din nou la alegerile din 2020 și ar fi naiv să credem că își va pierde funcția înainte de viitoarea cursă pentru Casa Albă, este de părere Nancy Isenson.
Mulți au crezut că Donald Trump își va pierde repede mandatul. Numai că el este și-n ziua de azi președintele SUA, ba chiar a anunțat că este hotărât să câștige încă un mandat la Casa Albă.
În 2016, când a preluat funcția supremă în stat, optimiștii s-au gândit că este numai o chestiune de timp până când renunță. Fiindcă a fi președinte este mai greu decât orice altceva a mai făcut Trump în răsfățata sa existență. Cu siguranță i-ar plăcea mai mult să urmărească postul Fox News, să jignească vedete pe Twitter și să joace golf.
Economia nu-l taxează
Când s-a văzut că de bunăvoie nu renunță, optimiștii s-au gândit că poate va fi demis din funcție. Însă Donald Trump n-a fost deferit justiției pentru nicio abatere de la litera legii. Că o fi încercat să obstrucționeze ancheta privind campania sa electorală sau că o fi încurajat sau nu Rusia să spargă serverul adversarului său politic, nu mai are nicio importanță acum. Demiterea sa în baza unui așa-numit Impeachment (o procedură de destituire) era treaba Senatului. Dar acest for este condus de către republicanii care n-au niciun interes să-l atace pe liderul propriului partid.
Când Trump n-a fost demis, optimiștii au crezut că economia va rezolva această problemă. De la începutul mandatului său, analiștii tot estimează că economia va ajunge pe butuci. Mai întâi au fost reducerile fiscale, apoi politica vamală agresivă, apoi cheltuielile exagerate care au dus la creșterea datoriei de stat cu două mii de miliarde de dolari. Poate că, pe termen lung, estimările analiștilor sunt valabile. Dar, deocamdată, SUA au o economie puternică și cea mai scăzută rată a șomajului din ultimii 50 de ani: 3,6%.
Lăsând la o parte economia, Trump are avantajul că președinții care se înscriu în cursa pentru încă un mandat sunt aproape întotdeauna realeși. În ultimul secol doar patru lideri de la Casa Albă s-au lovit de refuzul electoratului. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În perioada ianuarie-martie, în sectorul privat din Ungaria erau 57.300 de locuri de muncă vacante, faţă de 58.800 în aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor oficiale, preluate de Portfolio.hu. Săderea este o premieră în actualul ciclu de creştere a economiei maghiare.
De obicei, o scădere în primul trimestru poate fi explicată prin efectele sezoniere - mai puţin de lucru în iarnă -, însă de această dată informaţiile spun mai mult de atât. S-ar putea ca firmele să fi găsit o cale de a recruta mai uşor forţa de muncă de care au nevoie. De asemenea, o explicaţie ar fi că firmele nu mai au nevoie de atât de mulţi angajaţi deoarece: se aşteaptă la scăderea cererii sau la o încetinire a creşterii economice, sau procesul de automatizare a redus nevoia de mână de lucru umană, sau accesează tot mai multă forţă de muncă adusă din alte state.
Este foarte probabil ca toţi cei trei factori să coexiste în economia Ungariei, în condiţiile în care datele despre investiţii sprijină ipoteza că sectorul privat utilizează din ce în ce mai mult roboţi industriali şi tehnologie de automatizare. Pe de altă parte, actualul ciclu de creştere economică şi-a atins punctul de maxim. Cererea externă a început deja să slăbească. De aceea, este de aşteptat ca şi penuria de forţă de muncă să-şi fi atins punctul de maxim. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.