Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema relațiilor româno-maghiare în cadrul cărora Ungaria pare să aibă o poziție dominantă, iar conceptul de cooperare bilaterală aproape că nu există.
Adevărul:
Ungurii atât aşteaptă, adică să facem această greşeală, respectiv să reacţionăm, pentru că aşa ei şi-ar atinge obiectivele provocărilor şi ar câştiga neîndoielnic.
Teoria e uluitoare. Căci dacă faci doi paşi înapoi realizezi urgent absurdul ei: ce să mai câştige Budapesta în plus dacă până acum a câştigat tot? Umileşte România prin refuzul de a-i onora Ziua Naţională, premierul Orban nu se întâlneşte cu oficialii de la Bucureşti, UDMR a deveni „filiala” FIDES în România, gazul din Marea Neagră l-a rezervat deja, Dunărea este blocată, deficitul comercial al României în raport cu Ungaria este aproape egal cu cel al Chinei.
Ministrul maghiar de externe se erijează la Washington în apărătorul Europei, Budapesta devine treptat hub-ul regional al României, Bucureştiul este ţinut pe tuşă la OECD tocmai de vecinul cu care clamăm „prietenie perfectă”. Şi multe altele.
Ce să mai câştige în plus dacă România ar reacţiona? În realitate, această teză este măsura neputinţei noastre de azi: relaţia cu Budapesta nu e o chestiune de adjective, ci o chestiune de proiecte. Proiect pe care Ungaria îl are, iar România, nu.
Încremeniţi în propria neînţelegere, politicienii români dau senzaţia că 1918 sau Trianon-ul încă nu s-au petrecut şi în minţile lor. Nimic din potenţialul acelor evenimente (Centenarul, adică) nu vibrează în conştiinţele lor. România este defensivă, tăcută şi irelevantă. Iar declaraţiile oficiale sunt strict ca urmare a presiunii publice şi a întrebărilor intempestive. Reactive, fără viziune, fără miză, fără consecinţe.
Suntem pe cale să consemnăm eşecul profund şi irepresibil al unei clase de decidenţi care va rămâne în istorie ca generaţia politică care a ratat Centenarul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Vineri, 22 iunie, Financial Times, pagina 3. Ungaria: Inteligentă, Ambiţioasă, Competitivă. Ştiţi că mai mult de 40 dintre cele mai mari 80 de multinaţionale din lume şi-au stabilit o prezenţă pe termen lung în Ungaria? Agenţia ungară de promovare a investiţiilor (HIPA) îşi face reclamă în cel mai important ziar economic din Europa: Oferim un sistem dual de educaţie; avem impozitul cel mai scăzut pe profit din Europa – 9%, avem stabilitate macroeconomică cu o solidă creştere a economiei; oferim facilităţi celor care fac investiţii în cercetare, dezvoltare, tehnologie; avem o forţă de muncă calificată cu o bază academică solidă. Hungarian Investment Promotion Agency is at your service. (www.hipa.hu).
România, Wikipedia, 1 iulie 2018: Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) este o instituţie a guvernului României, înfiinţată în anul 2002, care promovează imaginea României şi climatul investiţional autohton în mediile de afaceri internaţionale, în vederea atragerii investiţiilor străine directe în economia românească. ARIS este aflată in coordonarea Primului Ministru al României.
ARIS a fost înfiinţată de guvernul Năstase în anul 2002, înlocuind alte trei organizaţii guvenamentale: Departamentul pentru Relaţia cu Investitorii Străini, compartimente ale Ministerului de Externe care făceau acelaşi lucru şi o direcţie similară din defunctul Minister al Dezvoltării şi Prognozei. ARIS este membru în al Asociaţiei Mondiale a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor (WAIPA), organism UNCTAD. În anul 2008, ARIS a acordat asistenţă de specialitate unui număr de 88 proiecte de investiţii, având o valoare cumulată de 8.175 milioane de Euro, ceea ce presupune crearea a 31.390 de noi locuri de muncă în domenii diverse de activitate. ARIS a fost desfiinţată în august 2009, iar activitatea instituţiei a fost preluată de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediul de Afaceri.
În 2016, pe vremea guvernului tehnocrat, a apărut Invest Romania, un site de promovare a României, în engleză. Deşi, între timp, a venit la putere PSD/ALDE, chiar cu trei guverne, datele economice despre România au rămas puţin din trecut. TVA este în continuare la 20% (în celebrul program de guvernare este 19%), impozitul pe venit este în continuare la 16%, deşi Dragnea, liderul PSD, s-a bătut cu toată puterea să fie la 10%. Iar PIB-ul să fie actualizat pentru 2017, dacă tot ne mândrim cu el. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Gestionarea problemei migraţiei, obiect al unui acord fragil obţinut la summitul de la Bruxelles, va fi dosarul prioritar al preşedinţiei austriece, prin rotaţie, a Uniunii Europene, care a început duminică şi va dura şase luni.
Guvernul cancelarului Sebastian Kurz va trebui de asemenea să avanseze în negocierile privind viitorul buget al UE, altă problemă spinoasă pe care a moştenit-o. Austria şi-a stabilit de asemenea ca obiectiv să meargă mai departe în extinderea Uniunii cu ţările din Balcanii Occidentali.
Va fi însă dificil să se ajungă la rezultate tangibile, pe de o parte din cauza începerii campaniei pentru alegerile europene din mai 2019 şi, pe de altă parte, a negocierilor cu Marea Britanie, care bat pasul pe loc în ceea ce priveşte ieşirea sa din UE la sfârşitul lunii martie 2019.
Criza politică generată de provocările migraţiei este dosarul numărul 1 pe care Viena îl va avea de gestionat cu celelalte 27 de ţări din Uniune. Acordul încheiat vineri rămâne vag în ceea ce priveşte aplicarea sa, în special referitor la crearea ”platformelor de debarcare” a migranţilor în afara Uniunii Europene.
Guvernul cancelarului Kurz, aliat al partidului de extremă dreaptă FPO, susţine o linie dură, pledând pentru o politică migratorie europeană mai restrictivă, inclusiv prin consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe site-ul preşedinţiei austriece, el anunţă clar - securitatea mai întâi - şi se precizează că este vorba despre ”lupta împotriva imigraţiei ilegale prin securizarea frontierelor externe”.
Pe masa de lucru se află și reforma Regulamentului de la Dublin, care încredinţează responsabilitatea prelucrării cererii de azil ţărilor în care migrantul a intrat prima dată în UE, aflată într-un punct mort de peste doi ani. (Mai multe detalii AICI)
