DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Adio tehnocrați, visul frumos s-a terminat. Ultima speranță a conducerii PNL

blaga gorghiu bologan

Oamenii partidului au grijă de alegeri, oamenii tehnocrați au grijă de guvernare. Dacă n-au grijă suficientă, pot fi cu ușurință demiși. Blamați. Jumuliți. Aruncați. Fără a pune pată pe imaginea imaculată a partidului.  Nu însă  și folosiți ca stindard pentru a  aduce   câteva  procente  în goana de a deveni  prima vioară  în  jurul  căruia se dezvoltă celelalte  acorduri ale noii majorități și, implicit, ale  guvernării.  PSD a  înțeles această lecție și beneficiile din ea: orice decizie era coordonată cu politbiuro, în schimb responsabilitatea rămâne pe umerii tehnocraților. Ca de obicei, liberalii s-au trezit prea târziu  din visare,  culmea  în urma propriului sondaj, iar acum se agață de scenariul  guvernului de  uniune  națională, poate, poate, nu  rămân patru ani de  zile în băncile opoziției.

Vezi și: SONDAJ - Cifre ȘOC pentru Firea și Ponta în sondajele PNL

Citește și: SONDAJ - Diferența dintre PSD și PNL, în sondajele liberalilor

Trendul descendent pe care se află  guvernul actual și miniștrii  care îl compun a fost  deja identificat de luni buni. Cu toate acestea liberalii au preferat  să-l ignore în lipsă de alte opțiuni. Astfel, conform ultimului sondaj realizat de INSCOP la comanda „Adevărul“, 38,5% din români declarau că preferă un guvern de tehnocraţi pentru că aduce mai multă competenţă, faţă de 50,5% în noiembrie 2015, în timp ce 40,9% spuneau că e de preferat un guvern politic, faţă de 32,1% în noiembrie 2015.  Mai mult,  doar 31,6% din români declarau că ar dori un guvern de tehnocraţi şi după alegeri, faţă de 37,2% în noiembrie anul trecut, în timp ce 42% afirmau că ar prefera un guvern politic după alegeri, faţă de 34% în noiembrie 2015.

A  fost nevoie  doar de un studiu sociologic comandat  pe proprii bani  pentru ca  o stare de fapt,  intuită de unii,  negată de mulți alții din conducerea  PNL, să fie  confirmată: aceea că nu poți crește porcul în ajun sau, în acest caz, doar  cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Sondajul CURS  realizat pentru liberalii care au dorit să testeze variante de posibili candidaţi pentru listele parlamentare, inclusiv  din afara partidului,  a arătat că cele mai bune soluții  trebuie  găsite  tot în interiorul partidului.

Miniştrii lui Cioloş nu au notorietate aproape deloc nici  măcar la nivelul Capitalei, niciunul  din ei  netrecând de pragul de 10% în aprecierile electoratului bucureștean.  Conform unor  surse   din cadrul conducerii  liberale,  cifrele puse pe masă  au fost  fără echivoc: la întrebarea „care este ministrul din Guvernul Cioloş pe care îl apreciaţi cel mai mult?”, miniştrii Ghinea şi Pâslaru au primit câte o cotă de două -trei procente, iar raluca Prună ar fi obținut 5%. Mult invocatul vicepremier Costin Borc, vehiculat de unii liberali  ca posibilă alternativă de premier dacă Dacian Cioloș refuză să  intre în  jocul partidului, a obținut  fulminantul  scor de doar 1% din aprecierile celor  chestionați.

Vezi și: Tăriceanu revine cu explicații: de ce a sărit coada la permise

Unul  dintre cei mai noi  miniștri, cel de la Sănătate, Vlad Voiculescu, ar  sta cel mai  bine  în preferințele  bucureștenilor, cu  8% din opțiuni, dar nu neapărat  din cauza  vizibilității obținute de la  preluarea  acestui portofoliu, ci mai degrabă datorită activității sale de până atunci în domeniu, cunoscută îndeosebi în spațiile societății civile și pe Facebook de  tânăra  generație.

Tocmai accentul pus  prea  mult pe generația  Facebook constituie   greșeala   de strategie  făcută de  conducerea PNL.   Ultimele algeri prezidențiale și momentul Colectiv au demonstrat  forța  spațiilor online de socializare și  potențialul uriaș  din punct de  vedere electoral pe care îl au. În același timp însă,  și incapacitatea comunicatorilor  din această zonă de a  se  coagula într-o forță cu un mesaj   bine definit, de durată, care să poată fi propagat  cu eficiență.  Totul  continuă să se rezume mai degrabă la aspectul emoțional. Odată momentul trecut, emulația provocată de  un anumit eveniment, tragedie, incident, nu poate  fi  păstrată, iar  implicarea   tinerei generații în spațiul  politic  revine  la  vechea matcă, deficitară din toate  punctele de vedere.

De la   instalarea  lui Klaus Iohannis   la Cotroceni,  conducerea PNL a  fost incapabilă să  găsească   mesajul  prin care să atragă tinerii și  nehotărâții de partea sa. Scorul  înregistrat atunci în sondaje  nu a  putut  fi păstrat,  acest partid pierzând mai bine de zece  procente.   Conștienți de acest lucru, liberalii au încercat să mimeze reformarea  internă: rezultatul de la locale le-a arătat  ce înseamnă   efectul aplicării  jumătăților  de măsură.

Vezi și: Dacian Cioloș sau Costin Borc? Războiul amazoanelor pentru cucerirea PNL

În paralel, așa  cum  au procedat  și cu soluția pentru scaunul prezidențial,  au căutat soluțiile de import  pentru a   reîmprospăta sângele liberal: experimentul Marian Munteanu,  tatonările cu Gheorghe Piperea și, în fine,   curtarea  asiduă a  premierului Cioloș  și a unor  membri ai  cabinetului acestuia, sunt doar manifestări  ale lipsei de soluții interne  pentru revigorarea  PNL în opțiunile electoratului.

Și mai îngrijorător  îl constituie   faptul că  liderii social-democrați ai momentului  stau mai bine decât cei liberali  în propriile  sondaje comandate de PNL.  Pesediști precum Gabriela Firea și Victor Ponta au  cote mai ridicate sau egale  cu cele  ale  președintelui Kalus Iohannis și ale premierului Dacian Cioloș, Liviu Dragnea este  mult  peste Vasile Blaga  și Alina Gorghiu cu cele 33 procente ale sale, în timp ce  Cătălin Predoiu  și  Adrian Săftoiu , care ar trebui să fie  vârfurile de lance  cu care PNL  vrea  să atace mandatele parlamentare la nivelul Capitalei, stau  bine la capitolul încredere în ochii celor care îi cunosc, doar că aceștia  sunt puțini, iar această stare de lucruri se traduce prin  intenție  scăzută de  vot.

Vezi și: Pentru prima dată după războiul rece, Germania cere cetățenilor să-și facă provizii

Cu proiectul cooptării tehnocraţilor pe listele parlamentare picat,  liberalii continuă  să nu înțeleagă situația  critică în care se află și  să  se agațe de  soluția Cioloș ca  singura care îi poate  scoate la  limanul guvernării. Liberalii l-au invitat de mai multe ori pe Dacian Cioloş în partid. Cea mai recentă declaraţie este cea a liderului PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, care a spus că l-ar dori premier şi după alegerile parlamentare, chiar dacă nu se va înscrie în partid. Potrivit unor surse din interiorul PNL,  conducerae se pregătește deja de înfrângere la aceste alegeri, obiectivul principal  fiind  schimbat  cu obținerea unui scor de peste  30% care să-i mențină în jocul facerii și desfacerii viitoarei majorități.  În plus , orice  necalificare a partidelor  mici, de genul ALDE, PMP și USR în viitorul legislativ, înseamnă mai multe   voturi  și mandate redistribuite marilor partide și mai puțini actori cu care să se negocieze viitoare  guvernare, nefiind exclusă nici  varianta unui  guvern de  uniune  națională cu  Cioloș la cârmă,  secondat de o parte  din actualii  tehnocrați care  au confirmat, ne-au mai declarat  aceleași surse.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.