Deputatul AUR, Andrei Gușă, îi atrage atenția premierului Ilie Bolojan în cadrul unei interpelări în Camera Deputaților că urmează decizii cruciale în privința înarmării României și că totul riscă să ia o turnură periculoasă pentru țară:
”În atenția domnului președinte al României Nicușor Dan, domnului prim-ministru Ilie Bolojan, respectiv al coaliției de guvernare:
Aduc în fața dumneavoastră un cumul alarmant de decizii strategice și dezechilibre financiare care riscă să împingă România pe o traiectorie fiscal-periculoasă, sub pretextul pregătirii pentru o „economie de război”.
Programul de înarmare de 12,5 miliarde € prin SAFE – fără strategie industrială și fără capacitate națională
Consiliul Suprem de Apărare a Țării solicită utilizarea a 12,5 miliarde € din programul european SAFE pentru achiziţii de echipamente militare. Această solicitare intervine în contextul unui deficit pe anul 2025 care se îndreaptă spre 8,4% din PIB, adică aproape 32 miliarde €, și al unei datorii publice foarte scumpe pentru România. Dar economia autohtonă nu este pregătită pentru o „economie de război”, așa cum vorbește CSAT. În realitate:
- Industria de apărare este depășită tehnologic și incapabilă să producă armament modern la scară relevantă.
- Lanțurile logistice, rezervele de stat, capacitatea de producție și infrastructura sunt insuficiente pentru scenarii de mobilizare.
- Finanțele publice sunt deja împovărate: deficit uriaș, datorie în creștere, dobânzi de 4,8–6,2%, iar economia încetinește.
- CSAT nu prezintă niciun plan industrial, logistic sau economic — doar liste de achiziții.
Cu alte cuvinte: nu poți vorbi despre „economie de război” într-o țară care nu are industrie militară, nu are logistică, nu are stocuri și nu are bani. În aceste condiții, programul de înarmare se transformă în shopping militar pe datorie.
Costul datoriei publice explodează
Conform datelor publicate de Curs de Guvernare:
- Dobânda medie la datoria publică a crescut de la 3,6% (2023) la 4,8% (aprilie 2025).
- Dobânda medie la împrumuturile interne a sărit la 6,2% (aprilie 2025).
- Economiștii avertizează că numai costul dobânzilor va crește datoria publică cu minimum 2 puncte procentuale din PIB în 2025.
- Fără surplus bugetar primar, datoria crește mecanic — intrăm într-o spirală a datoriei.
Implicații grave pentru buget, securitate și dezvoltare
- În lipsa unei industrii de apărare naționale, banii împrumutați pleacă în afara țării.
- Plata dobânzilor devine o povară care va concura direct cu investițiile în spitale, școli și infrastructură.
- Dependența de importuri ne face vulnerabili chiar în situații de criză, când livrările pot fi stopate.
- România riscă să devină un consumator de armament, nu un actor strategic care produce, exportă și își construiește autonomia.
De aceea, în contextul prezentat mai sus, atât Guvernul României și CSAT-ul trebuie să recurgă de îndată la următoarele acțiuni, de transparentizare a intențiilor reale urmărite de puterea executivă, în fața românilor în general, respectiv a Parlamentului României în particular:
Prezentarea analizei complete de impact asupra datoriei publice pentru programul SAFE.
Definirea unui plan industrial militar național, care să creeze producție în România.
Transparentizarea tuturor achizițiilor majore — cu rapoarte trimestriale către Parlament.
O strategie de securitate echilibrată: apărare credibilă, fără ruinarea finanțelor publice.
Este evident faptul că România are nevoie de un sistem viabil de securitate, ancorat în realitățile geopolitice inerente situației actuale. Dar securitatea nu se construiește prin împrumuturi nesustenabile, prin importuri scumpe și prin iluzia unei „economii de război” pe care nu o putem susține. O națiune nu devine puternică militar dacă devine falită financiar. România trebuie să fie protejată — dar și responsabilă. Iar Parlamentul are datoria să ceară această responsabilitate de la Guvern și CSAT.
Comentează