Premium
Scriitorul Andrei Pleșu a fost convocat, pe 5 septembrie, la Parchetul General, însă nu pentru a fi audiat în vreun dosar, ci pentru a le susţine o prelegere procurorilor. Scriitorul are o primă reacție vizavi de acest episod, afirmând că a primit ulterior „o sumedie de telefoane îngrijorate”, din cauza modului în care a `o parte` a presei a înțeles să relateze evenimentul.
„De mai multă vreme, conducerea Ministerului Public mi-a făcut invitația de a ține, dinaintea procurorilor săi, o conferință apropiată, ca temă, de profilul instituției. Conferința se încadra într-o serie de evenimente asemănătoare, dedicate sărbătoririi Centenarului. Pe data de 5 septembrie am reușit să dau curs generoasei invitații și am vorbit despre conceptul legii în dialogurile lui Platon și în textul celebru al lui Montesquieu despre „spiritul legilor“. Au urmat întrebări și – atît cît m-am priceput – răspunsuri. Asta a fost tot. A doua zi, am primit o sumedenie de telefoane îngrijorate: „Ce-ai pățit? Te anchetează? De ce te-au convocat?“ Îngrijorarea era – după cum mi-am dat seama ulterior – consecința modului în care „o parte“ a presei noastre (gazete și televiziuni) a înțeles să publiciteze episodul. Pe burtierele unor emisiuni TV fusese scris „Andrei Pleșu la Parchetul General“, sau „Andrei Pleșu chemat la Parchet“, sau „Pleșu răspunde întrebărilor lui Kövesi“ (ceea ce e adevărat: dna Kövesi era în sală și mi-a pus, ca și alți participanți la întîlnire, o întrebare sau două). Un cunoscut ziar titra: „Motivul incredibil pentru care filozoful A.P. a fost chemat la PÎCCJ“ (într-adevăr, cui să-i treacă prin cap că pot fi chemat să fac pe conferențiarul?!). Dar chiar și unii dintre cei care s-au străduit să rezume subiectul real al vorbirii mele mi-au pus în desagă teme „incredibile“: m-aș fi ocupat, între altele, de PSD, de scandalul protocoalelor, ba chiar și de problema ordinii cosmice… Pe forumuri, au apărut, inevitabil, și comentariile tradiționale ale cititorilor mei bosumflați: „Poate l-au întrebat pe dumnealui și de ce i-a făcut cadou Editura Politică amicului său Liiceanu!“ „Dar despre cum fură din banii publici n-a vorbit?“ Și, apropo, „ne spune și nouă cineva cu cît a fost plătit băsescopatul pentru conferință?“ Degeaba declarăm și eu, și instituția-gazdă că n-am făcut conferința pe bani. Aiurea! A se slăbi! Păi, cum să-și întrețină burdihanul elitistul (autointitulat), sorosistul, fripturistul, veneticul?!
Dar înțeleg, trebuie și bieții gazetari să-și vîndă marfa, să mănînce o pîine! Fac și ei ce pot: dau știri-bombă, incredibile, cutremurătoare, breaking, împachetate, profesionist, în titluri de o traumatizantă obscuritate. (Lavinia Pârva a suferit, în copilărie, din cauza gropițelor din obrăjori, Stela Popescu a fost machiată, înainte de îngropăciune, de un prieten expert, Marcel Toader are o nouă iubită, cutărică e în doliu, cutărică va fi în doliu, pe Arșinel îl dor încheieturile și altele asemenea, toate sub titluri de tipul: „X rupe tăcerea!“, „Medicii au dat verdictul!“, „Secretul relației dintre A și B“, „Se despart!“ etc. Așa se educă cititorii patriei! Așa li se cultivă bunul gust și discernămîntul. Așa sînt pregătiți electorii autohtoni să voteze cum trebuie!”, scrie Pleșu în Dilema Veche.
