Premium
România trebuie să își identifice, într-o analiză sectorială, domeniile cu avantaj competitiv și să fie susținute într-un mod echitabil, iar planul de relansare economică trebuie structurat în mai multe etape, pentru că vom avea consecințe și intervenții în economie, în funcție de dinamica evoluțiilor la nivel global. Aceasta este opinia deputatului Andrei Pop (PSD), secretar al Comisiei de Buget-Finanțe, din Camera Deputaților, în privința repornirii economiei, exprimată și în cadrul celei de-a doua ediții a dezbaterii intitulate Stabilitatea Economică și Financiară (STEFI), cu tema ”Restartarea economiei, după criza covid-19”, organizate de Oameni și Companii, în format digital.
Nivelul de trai trebuie în continuare susținut și menținut
”Consumul populației și sectorul de construcții au fost sursele care au temporizat o scădere bruscă a economiei în T1 2020, iar nivelul de trai trebuie în continuare susținut și menținut. Totuși, trebuie să dozăm investițiile în industrie și producție, să avem un sistem cu beneficii pentru statul român, pentru companiile globale, care identifică România ca țară potențială pentru relocare, dar cel mai important este să începem să producem și să vindem românește: să investim în cercetare, în inovare și în patente”, a explicat deputatul social-democrat.
Tranziția energetică și transformarea digitală pot atrage banii europeni
Potrivit reprezentantului Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, sunt 750 miliarde pentru planul de redresare economică a Uniunii intitulat “Noua Generație a UE”, dintre care României îi vor reveni 21 miliarde euro (33 miliarde euro, minus 12 miliarde euro, contribuția României).
”Administrația românească trebuie să se pregătească să absoarbă acești bani, prin proiecte, pentru că, astfel, ar putea redresa creșterea economică a României, ar putea reduce dobânzile la împrumuturi și ar putea avea grijă de veniturile populației, iar pilonii principali sunt tranziția energetică și transformarea digitală”, a mai arătat Pop.
Salt curajos spre autostrăzile viitorului, cu infrastructură electrică
România are cel puțin 35-40 de miliarde de euro la dispoziție, după cum a spus deputatul, pentru a se mobiliza către tranziția energetică, în următorul deceniu, ceea ce corespunde costurilor, la nivelul estimat de fostul guvern.
”Acest lucru necesită fuziunea împreună cu liniile de finanțare din fondurile de coeziune și de finanțare a climei, în cadrul unui plan național de investiții strategice. Este de necontestat că țările ca România au încă nevoie de infrastructură de bază, cum ar fi autostrăzile, dar pot face și un salt curajos și să dezvolte direct autostrăzi pentru viitor, cu infrastructura electrică necesară pentru vehicule și echipamente electrice, de categorie grea sau ușoară. Cu toate acestea, mișcarea către transportul electrificat trebuie să aibă loc simultan cu decarbonizarea rețelei electrice”, a explicat social-democratul.
În opinia deputatului Andrei Pop, ”România se poate ridica la nivel de lider regional al tranziției în sectorul energetic, pentru că are un procent mic de cărbune rămas în mix și bugetul UE poate ajuta cel mai bine la tranziția necesară de la combustibili fosili, la energia durabilă”.
Context
Problematica stabilității economice și financiare este una dintre principalele provocări cu care se confruntă orice administrație publică. Contextul din România este unul cu atât mai provocator, postpandemie, având în vedere necesitatea ca țara noastră să se alinieze economic și financiar la tendințele europene și mondiale, asigurând, totodată, un climat social sigur pentru cetățeni. Astfel, obiectivul programului de comunicare Stabilitate Economică și Financiară, lansat anul trecut de Oameni și Companii, este abordarea unor teme de actualitate: politici fiscale, politici economice, oportunitati si prioritati pentru mediul de afaceri. Tematicile sunt abordate într-un cadru profesional, iar scopul este înțelegerea contextului general și identificarea principalelor soluții și resurse pe care autoritățile din domeniu le au la dispoziție pentru asigurarea stabilității, predictibilității și a unui echilibru socio-economic.
