Premium
Salut declarația comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus ca România, Bulgaria și Croația să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare și consolidare a acestui spațiu”,
După întâlnirea dintre Helmut Kohl și François Mitterrand, lângă Saarbrücken, în 1984, decizia de a elimina controalele la frontieră a avut un efect extraordinar asupra UE.
România a fost și este interesată de reguli comune în materie de vize, migrație, azil, precum și de măsuri comune privind cooperarea polițienească, judiciară sau vamală. Acquis-ul Schengen (Acordul Schengen, Convenția de implementare a Acordului, deciziile și declarațiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen, precum și protocoalele și acordurile de aderare) face parte din legislația comunitară și este important pentru România, care a depus toate eforturile pentru satisfacerea exigențelor de aderare.
Este un moment potrivit pentru aderarea României acum, când proiectul european trebuie întărit și când epidemia de coronavirus a pus în evidență nevoia unei abordări integrate, comune, a provocărilor generate de virus în Uniune. Actualele restricții de circulație, așa cum a subliniat și comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson, “cântăresc greu” asupra comerțului european, asupra transporturilor europene și asupra turismului. Se întrevede o recesiune semnificativă în aceste domenii, ca și în altele. Motiv pentru care, o revenire la status quo nu este suficientă, o acualizare și o consolidare a spațiului Schengen fiind mai mult decât necesare.
Aderarea României la spațiul Schengen nu trebuie privită ca o favoare făcută țării noastre, ci reprezintă un drept și o obligație asumate prin Tratatul de Aderare la UE (art. 4 al Protocolului anexat) în scopul participării țării noastre la aprofundarea integrării europene. Acest lucru, cu atât mai mult cu cât România asigură, de facto, securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării la UE (2007).
Este demn de remarcat că România a înregistrat progrese substanțiale și la nivel tehnic, vis-a-vis de implementarea acquis-ului Schengen, obținând acces integral la Sistemul de Informații Schengen (Decizia Consiliului din 1 august 2018), precum și prin adoptarea Deciziei referitoare la accesul pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele.
