Premium
Cercetătorii de la Fundația Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări publice de socializare legate de pandemie și au descoperit că 40% provin din surse nesigure și că aproape 42% din peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost create digital, prin algoritmi, de către roboți. Între timp, Reuters Institute a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat informații false sau înșelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de centrul Pew sugerează că persoanele care primesc știri, în primul rând prin intermediul rețelelor de socializare, sunt mai susceptibile să fie expuse la conținut fals.
Puterea știrilor false nu trebuie subestimată. Este din ce în ce mai mult văzută ca o amenințare la adresa democrației, a ordinii publice și a dezbaterii libere care poate provoca tulburări, confuzie și chiar pierderi de vieți.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, COVID-19 a dus la o infodemie: un bombardament de informații, atât adevărate, cât și false, ceea ce face mai dificil să discernem sursele de informare de încredere.
Conform unui raport al echipei speciale a UE pentru combaterea dezinformării, unele afirmații false vin de la entități externe Uniunii sau Alianței Nord-atlantice, care încearcă să submineze Uniunea Europeană sau NATO.
De aceea, UE și NATO ar trebui să devină complementare în combaterea operațiunilor de dezinformare și descurajare a influențelor străine, care încearcă să anuleze eforturile aliate pentru extinderea zonei de stabilitate și prosperitate, prin parteneriatele lor. În acest sens, chiar zilele trecute, președintele AP NATO, Attila Mesterhazy a cerut colegilor parlamentari “să continue consolidarea cooperării NATO-UE pentru a depăși provocările”.
Pandemia coronavirusului a fost însoțită de un val masiv de informații false și înșelătoare, încercări ale unor actori străini de a influența dezbaterile interne în UE, pe terenul fertil al anxietăților oamenilor, alimentate de știri în schimbare rapidă. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt hotărâte să contracareze eforturile actorilor care încearcă să exploateze criza și pun siguranța cetățenilor în pericol.
Pentru a combate eficient pandemia de COVID-19, cetățenii au nevoie de surse credibile, de încredere. Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate implementa într-un astfel de context sunt transparența și acuratețea informațiilor.
Încrederea redusă, cantitatea crescută de informații și fake news afectează modul în care cetățenii răspund la deciziile luate de autorități în combaterea crizei. Această avalanșă de știri false și teorii ale conspirației care a invadat mass-media, în general și platformele online, în special, a creat un mediu informațional haotic - unul care nu numai că subminează eficiența măsurilor de sănătate publică, ci instigă la violență, discriminare, creând confuzie și anxietate.
Deveniți ostili politicilor și neîncrezători, cetățenii aleg să acționeze și să reacționeze, sabotând de multe ori modul în care autoritățile, în cooperare cu comunitățile, stabilesc securitatea în societate, sfidând reglementările de carantină, izolare sau bravând antisocial („Nu mi-e teamă de boală”).
Pe de altă parte, nu este ușor pentru cetățeni să identifice știrile false. Pentru aceasta este nevoie de o societate alfabetizată în sănătate, de o populație conștientă de gravitatea unei situații și care să își activeze, atunci când e cazul, mecanismele de protecție în fața știrilor false.
Dacă analizăm cu atenție, este evident că țările cu un guvern care se bucură de un nivel mare de încredere în rândul cetățenilor - indiferent de regimul politic - au avut mai mult succes în combaterea pandemiei de COVID-19 decât cele cu niveluri mai scăzute de încredere.
Trăim într-un intens ciclu de știri 24/24, în care românii, ca oricare alți cetățeni ai lumii, caută informații și răspunsuri, pe măsură ce impactul pandemiei COVID-19 crește. Și este din ce în ce mai greu ca cetățenii să distingă știrile reale de informații false, în condițiile în care mediile de socializare online au fost terenul propice nu doar pentru voci disonante, dar și pentru o răspândire intenționată a zvonurilor.
Înțelegerea amenințărilor, dezvoltarea răspunsurilor la provocările din ce în ce mai complexe, cum este pandemia prin care trece întreaga omenire, necesită soluții complexe, care impun cooperare internațională. Este clar că nu există nicio modalitate de a aborda criza COVID-19 doar la nivel național. Din actuala pandemie reiese clar că pentru a gestiona crizele trebuie să ne gândim serios la rolul abordărilor integrate, care implică cooperarea între parteneri puternici cum sunt Uniunea Europeană și NATO.
