Premium
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a declarat marţi că 'nu se poate tăcea' în faţa atingerilor aduse statului de drept în Polonia, referindu-se la o reformă judiciară controversată, pe care Comisia Europeană a cerut guvernului de la Varşovia să o reexamineze, informează AFP, conform agerpres.ro.
'Indiferent de cât de mult ne-am dori să avem relaţii bune, să fim în raporturi bune cu Polonia, vecinul nostru (...), nu putem pur şi simplu să tăcem, să nu spunem nimic doar pentru a avea linişte', a adăugat Merkel.
Comisia Europeană a ameninţat că va activa articolul 7 din Tratatul UE, dacă Polonia îşi va implementa respectivele reforme în forma actuală. Această procedură inedită ar putea duce la o suspendare a dreptului de vot al acestei ţări în cadrul Consiliului UE, instanţă ce regrupează cele 28 de state membre.
La 26 iulie, executivul european i-a dat o lună Varşoviei pentru a pune capăt 'ameninţării sistematice' asupra statului de drept în această ţară şi să o 'informeze cu privire la măsurile luate' pentru a revizui o serie de reforme ce afectează, în opinia Comisiei Europene, independenţa justiţiei.
Guvernul de la Varşovia a contestat motivele de îngrijorare invocate de Bruxelles cu privire la reformele controversate din sistemul judecătoresc polonez, într-un răspuns trimis luni Comisiei Europene.
Comisia Europeană are în colimatorul ei mai multe texte, printre care cele ce reformează Curtea Supremă şi Consiliul Naţional al Magistraturii. Veto-ul prezidenţial neaşteptat opus acestor două reforme de către preşedintele polonez Andrzej Duda nu a fost suficient pentru a tempera îngrijorările Bruxelles-ului.
Bruxellesul a lansat la 29 iulie o procedură de infringement faţă de un al treilea text ce modifică organizarea tribunalelor de drept comun.
Relaţiile dintre Varşovia şi UE au devenit tensionate după revenirea la putere a conservatorilor naţionalişti din Partidul Dreptate şi Justiţie (PiS). În acest an, Polonia a dezaprobat realegerea polonezului Donald Tusk, împotriva avizului negativ din partea propriei ţări, la preşedinţia Consiliului European, decizie care a fost considerată 'un dictat din partea Berlinului'.
Liderul PiS, Jaroslav Kaczynski, a acuzat de asemenea Germania că respinge responsabilitatea sa pentru Al Doilea Război Mondial şi a anunţat o lege pentru a cere reparaţii din partea Berlinului.
În martie, guvernul polonez a acuzat între altele Berlinul de 'ingerinţă' în afacerile sale interne prin intermediul grupului de presă privat germano-elveţian Ringier Axel Springer.
Varşovia este în conflict şi cu Parisul, Berlinul şi Viena, care vor să înăsprească directiva europeană privind lucrătorii detaşaţi, directivă ce le permite întreprinderilor din ţările est-europene cu costuri mai mici să trimită temporar lucrători în ţările vest-europene, cu riscul de a favoriza dumpingul social.
Şefa executivului de la Varşovia, Beata Szydlo, a calificat săptămâna trecută drept 'arogante' declaraţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron ce estima ca fiind 'o nouă eroare' refuzul polonez de a revizui directiva.
