Premium
Cancelarul federal Angela Merkel se confrunta cu cea mai profunda criza interna în cei 10 ani de când se afla la putere, ca urmare a politicii sale de deschidere în fata afluxului de refugiati, politica tot mai contestata în Germania si Europa, mai ales dupa atentatele de vinerea trecuta de la Paris, informeaza joi AFP.
Aflata pe un val de popularitate datorita bunelor rezultate economice si clasata cu regularitate de Forbes în topul celor mai puternici lideri ai planetei, Merkel îsi imagina, în urma cu numai câteva luni, ca va sarbatori în cu totul alta atmosfera, duminica, un deceniu de putere - la care a ajuns la 22 noiembrie 2005, printr-un vot al deputatilor - care face din ea cel mai longeviv sef de guvern din UE.
Afluxul de refugiati ce ar urma sa se înregistreze în acest an în Germania, de circa un milion de oameni carora Merkel le-a deschis frontierele de la începutul lui septembrie, i-a fragilizat în mod brutal pozitia.
'Începutul sfârsitului', îndrazneste sa scrie prestigiosul saptamânal Die Zeit. 'Cancelarul izolat: cea care trecea în urma cu putin timp drept cea mai puternica femeie din Europa s-a pomenit acum în defensiva', noteaza si Der Spiegel.
Sondajele de opinie dezvaluie o sustinere în puternica scadere pentru 'familia' sa conservatoare, uniunile crestine CDU si CSU (34% intentii de vot, comparativ cu 41,5% în alegerile din 2013), în conditiile în care electoratul sau se simte tradat în asteptarile sale. Partidul de dreapta populist anti-refugiati Alternativa pentru Germania (AfD) profita de situatie, pentru a înregistra o crestere de 10%.
'Nu exista nicio îndoiala, aceasta este cea mai mare sfidare a mandatului sau', recunoaste unul dintre consilierii apropiati ai Angelei Merkel, sub protectia anonimatului.
În cadrul partidului sau, Merkel este nevoita sa înfrunte o rebeliune fara precedent, de jos pâna la vârf. Filiala bavareza a CSU se afla în opozitie fatisa si doi piloni importanti ai CDU din guvern, ministrul de interne Thomas De Maiziere si cel al finantelor Wolfgang Schaeuble, nu mai ezita sa-si afiseze dezacordul, pledând pentru reînchiderea frontierelor.
În fata nemultumirilor, Merkel a fost nevoita sa-si modifice politica în ultimele saptamâni: sa înaspreasca dreptul de azil, sa revina la controlul de la frontiere, la expulzarile accelerate si, de curând, la retrimiterea de cetateni sirieni în tarile pe unde au intrat în UE, cu exceptia cazurilor în care acestia au intrat prin Grecia.
Iar sustinatorii unei linii ferme au devenit si mai vocali dupa atentatele de la Paris, confirmare, în opinia lor, a riscului ca printre refugiati sa se infiltreze si jihadisti. 'Parisul schimba totul. Imigratia necontrolata si ilegala nu poate continua în acest mod', a declarat un responsabil al CSU, Markus Soeder.
Admirata pâna acum pentru ultrapragmatismul ei, pentru capacitatea sa de a-si adapta politica la 'umorile' opiniei publice, Angela Merkel a fost pusa în dificultate, dupa ce si-a dezvaluit, poate pentru prima data în timpul mandatului sau, adevaratele sale convingeri.
Marcata de 'cortina de fier', în spatele careia ea a crescut în Republica Democrata Germana (comunista), impregnata de educatia data de tatal sau, pastor, Merkel pare sa-si fi asumat o 'misiune' în problema refugiatilor.
'Ea are valori extrem de ferme si crede ca nu exista decât o singura optiune posibila în aceasta problema', estimeaza Constanze Stelzenmueller, analist la Brookings Institution, specializata în problemele Germaniei. Altfel spus, criza migratiei 'este cumva felul ei de a da jos (înca o data) Zidul' Berlinului, explica aceasta.
Este Angela Merkel condamnata politic daca va persista în aceasta atitudine? Germania nu a ajuns înca aici, chiar daca unele mass-media fac speculatii cu privire la o înlaturare a ei de la putere, în favoarea lui Wolfgang Schaeuble.
Cancelarul are putini rivali seriosi în CDU, iar partidul social-democrat nu profita de pe urma esecurilor sale, pentru ca popularitatea pe care o pierde în tabara sa, Merkel o recâstiga în cea de stânga. Astfel, filosoful Juergen Habermas, de obicei unul dintre principalii sai contestatari, nu conteneste acum cu laudele: 'Cine s-ar fi putut astepta la asa ceva din partea Angelei Merkel?', se entuziasmeaza el.
'Merkel are opozanti în propria tabara, dar si multi sustinatori în alta parte, în societatea civila, printre cei de stânga în special', subliniaza istoricul Paul Nolte, potrivit caruia 'ea are un mandat din partea societatii civile si din acest motiv nu va putea fi înlaturata usor'.
