Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, critică modul în care Curtea de Conturi analizează statutul localităţilor din România. Acesta susţine că o simplă raportare la numărul de locuitori este o abordare "profund greşită" şi "ruptă de realitate".
Reacția vine în contextul în care Curtea de Conturi forțează reforma administrativă care ar prespune o reclasificare a orașelor în funcție de numărul de locuitori.
Peste jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, iar 15% dintre comune au sub 1.500 de locuitori, arată un audit al Curții de Conturi, care recomandă o reformă legislativă pentru adaptarea organizării administrative la realitățile demografice.
"Săptămâna trecută a apărut un raport al Curţii de Conturi (...) care arată o corelaţie între numărul de locuitori şi capacitatea financiară a unei localităţi. Nu spun că nu există o legătură, dar dacă vom stabili rangul localităţilor doar pe baza populaţiei, riscăm să luăm decizii complet eronate. Nu putem sta în în faţa unui calculator şi să decidem dintr-un tabel Excel: tu eşti oraş, tu eşti comună. Este o abordare profund greşită", a declarat Antal Arpad, luni, în cadrul unei conferinţe de presă.
Ce mai spune primarul municipiului Sfântu Gheorghe
Acesta a subliniat că rolul unei localităţi trebuie analizat, printre altele, şi în funcţie de serviciile regionale pe care le oferă şi, ca exemplu, a comparat un oraş mic din centrul ţării, precum Târgu Secuiesc, cu o localitate de dimensiuni similare din zona metropolitană a Bucureştiului.
"Târgu Secuiesc are aproximativ 20.000 de locuitori, dar deserveşte o zonă de peste 50.000 de oameni, dacă luăm în considerare şi comunele din jur. Are un spital, şcoli, licee, baze sportive. În schimb, o localitate cu acelaşi număr de locuitori lângă Bucureşti sau lângă un alt oraş mare este un oraş-satelit, unde oamenii doar merg acasă să doarmă (...) Nu poţi pune semnul egal între aceste două realităţi", a menţionat primarul municipiului Sfântu Gheorghe.
Antal a dat ca exemplu şi oraşe turistice mici, precum Covasna, Sovata, Borsec sau Tuşnad, care, deşi au sub 10.000 de locuitori, sunt vizitate anual de zeci de mii de turişti şi au nevoie de infrastructură şi servicii adaptate unui flux mult mai mare de persoane.
"Nu poţi să le iei rangul de oraş doar pentru că au sub 10.000 de locuitori, fără să ţii cont că trebuie să asigure servicii pentru 150.000 de turişti anual (...) Deci, trebuie o abordare mult mai aproape de teren, mult mai aproape de realitate, pentru că altfel vom lua decizii greşite", a mai spus primarul Antal Arpad.
Comentează