Premium
Antonio Momoc, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti (FJSC), a declarat joi că televiziunea rămâne principalul mijloc de informare şi divertisment pentru români, dar că anumite segmente din public preiau tot mai mult informaţiile politice de pe reţelele sociale.
Precizările au fost făcute în debutul conferinţei "30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertăţii de exprimare, la comunicarea digitală", organizată de FJSC în colaborare cu instituţii de învăţământ cu profil similar din Moldova, Serbia şi Bulgaria.
"În ciuda faptului că televiziunea rămâne principalul mijloc de informare şi divertisment, preferat de către români, anumite segmente din public îşi preiau informaţiile politice tot mai mult de pe reţelele sociale. În 2020, posturile tv şi publicaţiile on-line au fost principalele surse de informare pentru români, în timp ce smartphone-ul a devenit poarta principală de acces pentru ştirile digitale. În timpul infodemiei, am asistat la o explozie de ştiri false online. Reţelele de socializare online nu sunt folosite doar ca mijloc de a răspândi ştiri false în cadrul comunităţilor locale, naţionale şi globale; reţelele sociale au afectat şi jurnalismul tradiţional", a precizat Momoc.
În acest sens, Antonio Momoc a invocat cuvintele lui Aeron Davies, profesor în comunicare politică: 'Povestea secolului 21 este una a noilor platforme digitale. Ultimele evoluţii în social media au fost şi mai perturbatoare. Nu doar că astfel de schimbări au luat venituri importante din media tradiţională, dar au transformat relaţiile dintre public, conţinut, producători şi agenţi de publicitate. Publicul îşi produce din ce în ce mai mult propriul conţinut şi ajunge să fie urmărit şi micro-targetat de către agenţii de publicitate şi de campaniile electorale. Mass-media tradiţională nu numai că a pierdut cotă de piaţă, a pierdut şi din încredere şi din rolul său hegemonic de stabilire a agendei".
Pe de altă parte, decanul FJSC a atras atenţia şi asupra raportului "Libertăţi fundamentale sub asediu. Stările de excepţie creează antecedente periculoase pentru presa din România", publicat la sfârşitul lui 2020 de către Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul IFEX. Potrivit studiului respectiv, deciziile luate în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă au avut un "impact direct asupra libertăţii de exprimare", inclusiv prin blocarea unor site-uri. Totodată, intervenţiile financiare ale statului prin achiziţii publice de servicii mass-media şi printr-un fond destinat publicităţii "au ridicat întrebări cu privire la neutralitatea presei".
"Presa românească tradiţională, în special televiziunea, a pierdut încrederea publicului în timpul pandemiei. Un studiu sociologic IRES arată că anul trecut 50% dintre români erau convinşi că 'statul a convenit cu mass media să ascundă informaţii faţă de public'. Raportul CJI evidenţiază că regulile şi practicile adoptate de către autorităţi în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă au creat precedente periculoase în managementul situaţiilor de criză, care ar putea să afecteze tânăra noastră democraţie", a precizat Momoc.
Totodată, Antonio Momoc a arătat că diminuarea încrederii în instituţiile politice, precum şi în jurnalismul tradiţional a fost alimentată "de populişti şi de ideologia anti-liberală", dar şi că dezinformarea reprezintă un pericol la adresa democraţiei liberale.
"Diminuarea încrederii în instituţiile politice ale democraţiei liberale, precum şi în jurnalismul tradiţional (presa tipărită, radio, televiziune) au fost alimentate de populişti şi de ideologia anti-liberală. Ascensiunea populismului a generat 'un haos cultural al ştirilor false', care dăunează extrem de mult culturii politice democratice. În Occident, liderii populişti au acuzat organizaţiile media tradiţionale că generează ştiri false. În Europa Centrală şi de Est, pierderea încrederii cetăţenilor în mass-media s-a amplificat pe măsură ce presa a devenit slab finanţată, neprofesionistă, din ce în ce mai partizană şi mai polarizată. Dezinformarea este un pericol la adresa democraţiei liberale. De aceea, jurnaliştii profesionişti şi educaţia media au roluri strategice într-o societate democratică", a mai precizat Antonio Momoc
