Cererile de autoexcludere din sălile de jocuri de noroc se vor putea anula doar la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, nu la operatorii de jocuri de noroc, a anunţat, marţi, preşedintele ONJN, Vlad Cristian Soare, la o dezbatere privind elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi tratarea dependenţei de jocuri de noroc, eveniment organizat la Palatul Parlamentului.
"Urmează să dăm un ordin chiar săptămâna aceasta, nu e nevoie să avem intervenţie legislativă pe acest aspect. Toate cererile de autoexcludere se vor putea anula, pentru că aşa este legislaţia, doar la ONJN, în niciun caz la operatori", a precizat Soare.
El a subliniat că România se află într-un moment decisiv pentru lupta împotriva adicţiei, moment în care "nici autorităţile, nici politicienii, nici instituţiile nu mai pot rămâne în spatele unor funcţii sau unor titulaturi".
"Este nevoie de reforme reale, care să nu fie doar prezente, ci cu adevărat funcţionale, profesioniste şi asumate. Nu ne mai permitem amânări. În domeniile noastre se află responsabilitatea de a transforma cifrele în soluţii şi speranţă. În zonele de responsabilitate socială, ONJN colectează aproximativ 40 de milioane de euro. Din aceşti bani, 70% merg la bugetul de stat, iar 30% rămân în bugetul ONJN pentru a finanţa proiecte. În acest an, inclusiv prin reportarea sumelor din anii anteriori, vom avea la dispoziţie aproximativ 25 de milioane de euro pentru a face mai mult decât să supraveghem", a transmis preşedintele ONJN.
Vlad Cristian Soare a menţionat că industria pe care o reglementează ONJN contribuie la bugetul de stat, în total, cu 2 miliarde de euro anual, iar gradul de colectare este de 90%.
"Nu ne mai permitem să pierdem timp. În urmă cu mai puţin de o lună, când am preluat mandatul în fruntea ONJN, mi-am asumat o realitate. Dependenţa de jocuri de noroc este o problemă reală", a conchis el.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, Rareş Achiriloaie, consideră că instituirea unui sistem de asistenţă pentru cei dependenţi de jocuri de noroc este prioritară.
"Studiile arată că oricine începe cu un comportament nesănătos de adicţie la vârsta adolescenţei are de două - patru ori mai multe şanse să continue acest comportament şi ca adult, (...) să fie dependent toată viaţa. (...) În alte state, în care vedem rezultate foarte bune, cu cât copiii petrec mai mult timp cu familia, inclusiv în weekend, cu atât mai mult vedem o comunitate care nu are dependenţe şi nu are aceste probleme sociale pe termen lung", a spus Achiriloaie.
Prezentă la dezbatere, Alina Gorghiu (PNL), fost ministru al Justiţiei, a afirmat că aproximativ 100 de persoane depun zilnic la Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc cereri de autoexcludere.
"Statul român îşi poate permite un număr de centre pentru a ajuta tinerii şi persoanele adulte din România. Persoanele dependente au dreptul la un serviciu public de calitate de la statul român ca să scape de această dependenţă, de servicii publice plătite din bani publici sau din fonduri europene. (...) S-a ajuns cam la 100 de cereri de autoexcludere pe zi depuse la Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc. Asta înseamnă că oamenii conştientizează problema. (...) E clar că numărul persoanelor care se luptă cu dependenţa de jocuri de noroc este mult mai mare decât cel pe care îl vehiculăm în spaţiul public. Probabil că acea cifră de 100.000 de persoane (...) să fie mult mai mare decât vorbim între noi", a detaliat Alina Gorghiu.
Ea a opinat că "este timpul" să fie concretizat soluţii, pentru tratarea persoanelor dependente.
Alexandru Rogobete, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor, a subliniat că adicţiile, în general, intră în sfera sănătăţii mintale, iar fenomenul trebuie abordat cu calm, făcându-se diferenţa între dependenţa de substanţe psihoactive şi cea de mediul online.
"Oamenii care sunt dependenţi de jocuri de noroc trebuie atraşi cu încredere şi cu calm. Până nu demult, în România, dependenţele pentru droguri erau abordate greşit. Pe de altă parte, trebuie să facem diferenţa între dependenţa de substanţe şi dependenţa de mediul online. Aici este o dependenţă nu doar pentru copii, este pentru toată lumea. Prima măsură este ca noi, legislativul, să blocăm aceste reclame. Revenind la adicţia de jocuri de noroc pentru copii, aceste jocuri ajung la ei prin mecanismele de promovare. Prevenţia pentru adicţia jocurilor de noroc trebuie să înceapă cu blocarea acestor reclame care atrag copiii. (...) Noi tratăm efectul, dar oare tratăm şi cauza? Discuţiile sunt multiple, dar ca să putem rezolva problema trebuie tratată cu calm", a explicat Rogobete.
Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, Comisia pentru cultură şi media din Senat şi Agenţia Naţională pentru Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor au organizat, marţi, o masă rotundă privind elaborarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi tratarea dependenţei de jocuri de noroc.
Comentează