Premium
Ordonanţa de urgenţă 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare nu prezintă elemente de neconstituţionalitate, precizează vineri, într-un comunicat de presă, Avocatul Poporului.
Precizarea vine în contextul în care Avocatul Poporului a primit o serie de petiţii în care s-a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a ordonanţei de urgenţă 57/2015.
Citește și: Ai văzut-o în Playboy, dar acum a fost condamnată la închisoare: Ce a putut să facă această frumusețe / FOTO
"Precizăm că actul normativ nu prezintă elemente de neconstituţionalitate. Problemele semnalate de petenţi reliefează mai degrabă aspecte de modificare a legislaţiei privind sistemul de pensii, care nu sunt de competenţa Avocatului Poporului şi nici a Curţii Constituţionale a României, ci a legiuitorului. Ca atare, în contextul dezbaterilor parlamentare privind legislaţia în materia pensiilor, criticile în acest sens trebuie aduse la cunoştinţa forului legislativ", se arată în comunicatul Avocatului Poporului.
Sursa citată precizează că, referitor la criticile de încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituţie prin nemotivarea urgenţei adoptării OUG 57/2015, "normele legale în speţă urmau să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2016, iar ordonanţa de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 11 decembrie 2015". "Apreciem că elementele menţionate vizează interesul public şi constituiau situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată", se arată în comunicat.
Citește și: VIRAL Scrisoarea unui englez despre sistemul de învățământ românesc
Potrivit sursei citate, condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. În plus, diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenţia legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câştigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării.
"În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivităţii, care stă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activităţii în muncă, nu numai în ultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale - constituit din contribuţiile individuale, ci de la bugetul de stat. Cât priveşte eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia", precizează Avocatul Poporului.
Citește și: Iată cum arată apartamentele în care locuiesc Victor Ponta și Daciana Sârbu / FOTO
Cât priveşte încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, Avocatul Poporului consideră că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. "Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementate de alte legi speciale, se stabilesc în funcţie de o bază de calcul şi un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeaşi situaţie juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare", se arată în comunicat.
Sursa citată mai menţionează că jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţei de contencios european a drepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic.
Citește și: O nouă moarte suspectă: Cum a fost ucis un fost ministru, apropiat al lui Putin
