Premium
Leul și-a căutat un nou nivel de echilibru în raport cu moneda euro în această săptămână după mai multe evenimente notabile care au pus presiune pe curs. Întrebarea relevantă este dacă leul și-a găsit acel prag relevant sau dacă tendința de depreciere a monedei naționale va continua, conform Mediafax.
Citește și: Date de ULTIMĂ ORĂ - Votul din diaspora s-a încheiat în 777 de secții/ STATISTICA de la ora 8
În retrospectivă, deprecierea monedei naționale s-a oprit pentru scurt timp vineri, după două-trei runde mari de vânzări și patru minime istorice la rând în această săptămână, cursul stabilit de Banca Națională a României fiind 4,7729 lei/euro, sub valoarea de joi, de 4,7808 lei/euro.
Indicatorii analizei tehnice semnalau încă de joi o oboseală a tendinței de creștere a cursului, pe fondul intrării prețului euro/leu în așa-numitele zone de supra-cumpărare. Însă asta nu înseamnă automat o încetare a tendinței de depreciere, ci posibil doar un simplu repaos.
Tendința de depreciere demarată la începutul lunii septembrie s-a accentuat începând cu joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Reprezentanții BNR au răspuns luni MEDIAFAX că pierderea este mică, de doar câțiva bănuți, însă analiștii opinau că moneda națională va continua să piardă teren în fața euro pe termen scurt și mediu.
La 11 noiembrie a fost publicat de INS deficitul balanței comerciale în primele nouă luni ale anului, care s-a adâncit cu peste 2 miliarde de euro la 12 miliarde de euro, iar estimările privind cifrele la 12 luni se ridică la circa 17-18 miliarde de lei. Totodată, miercuri, 13 noiembrie, au fost publicate de BNR datele care arătau că deficitul contului curent al balanței de plăți pe primele 9 luni ale anului se cifrează la 8,1 miliarde euro, cu 19% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, de 6,79 miliarde de lei.
Joi a urmat anunțul ministrului de finanțe Florin Cîțu, care prognoza că deficitul bugetar va fi de peste 4% din PIB la finalul acestui an, zi în care tendința cursului s-a accentuat.
Motivele din spatele deprecierii cursului din piața opiniilor converg în general totuși, mai toate făcând referire la evoluția deficitului comercial, la Black Friday și cumpărăturile comercianților în pregătirea sărbătorilor, și mai puțin la declarațiile ministrului de finanțe Cîțu. În esență, acestea fac trimitere la evoluția importurilor.
O diferență notabilă o face Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care oferă un indiciu mai realist și pragmatic și face, într-o postare pe blogul său, o paralelă cu situația pre-criză din Grecia unde au fost falsificate date privind dimensiunea deficitului bugetar. Acesta punctează că "păstrarea credibilității unei țări impune rostirea adevărului despre starea bugetului chiar dacă doare".
Crăciun notează: "Din punctul meu de vedere, expunerea inadvertențelor existente în bugetul unei țări, chiar dacă aduce dezavantaje pe termen scurt prin repoziționarea unor investitori care luaseră de bun ce li se oferise până atunci, are câștiguri clare pe termen lung. Este vorba despre credibilitatea unei țări, care se pierde foarte ușor (…)".
În orice caz, un element important pentru leu pe viitor ar putea fi apetitul pentru active de risc, precum acțiunile, din piețele financiare internaționale după cum ne-a spus luni un alt analist.
"Marea întrebare este dacă se va menține cumva o stare de relativă detașare și relaxare a investitorilor internaționali în piețele lor cheie. Deocamdată s-a trecut cu bine (peste tensiuni comerciale și încetinirea economiei globale) dar dacă apar schimbări de direcție acolo putem să vorbim de cotații mai ridicate (pentru leu)", spunea pentru MEDIAFAX un specialist de investiții care nu a dorit să fie citat.
Acesta opina totuși că banca centrală a României nu va permite însă mișcări foarte bruște a cursului, de exemplu spre 5 iei: "Nu va lăsa să se ajungă într-o săptămână acolo, dar dacă lumea se obișnuiește cu 4,77, după aceea cu 4,80, de la 4,80 la 5 lei este distanță de mai puțin de 5%. Parcă văd ce va spune guvernatorul, că nu ne agităm la 3-4%. Câțiva bănuți aici, câțiva bănuți acolo… dar probabil nu vorbim de 5 lei anul acesta decât dacă se întâmplă ceva grav afară, în piețele externe".
La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, nota că România o să aibă un deficit de cont curent de 5% din PIB în acest an în contextul în care regiunea este în general în excedent.
Întrebat cu privire la cât de dispusă ar putea fi Banca națională să acomodeze deprecierea leului pentru re-echilibrarea economiei, președintele CFA România a notat: "În general, în România, s-a utilizat cursul de schimb pentru închiderea dezechilibrelor macroeconomice. Prin curs de schimb și inflație se corectează dezechilibrele macro. Noi le avem pe amândouă".
Marți, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat pentru MEDIAFAX că BNR se așteaptă într-adevăr la o acomodare lentă a monedei naționale în raport cu poziția economiei, iar întrebat ce va face BNR dacă piața decide că poziția de acomodare a leului în raport cu economia este un prag de 5 lei pentru un euro, acesta a spus: "Leul nu a avut niciodată variații de genul acesta. Are o variație de 1%, maximum 2% (n.red. - 2,4%) în cursul acestui an. Tradițional, în comparație cu forintul și alte monede, volatilitatea pe curs este mult mai mică. Și nu ne așteptăm la volatilitate de genul acesta".
Analiștii au mai punctat de asemenea că scăderea leului se va resimți natural în prețul alimentelor, în ratele la bănci și în general în costul de trai. Mai mult, specialistul Adrian Bența a spus pentru MEDIAFAX că este posibil ca o depreciere mai puternică a monedei naționale să aibă loc în primele luni din anul următor, când mai multe plăți ale operatorilor economici vor deveni scadente.
"Adevăratele puseuri de creștere ale cursului de schimb vor apărea în ianuarie-februarie, moment la care foarte mulți operatori economici vor achita scadențele la bunurile cumpărate în perioada aceasta. Cunoaștem cu toții că operatorii economici se aprovizionează și plătesc pe credit, iar creditul poate fi între 30 și 90 de zile, în funcție de cum s-a negociat cu furnizorul. Dar la un moment dat aceste scadențe apar și ele apar deobicei în ianuarie-februarie spre martie", consideră analistul.
Bența a notat totuși că orice exces de creștere va fi temperat din moment ce "există un ochi discret care mai intervine în piață, uneori anunțat, uneori neanunțat, uneori doar declarativ", anume Banca Națională. El a spus că BNR va interveni mai ales dacă se ating niște praguri psihologice, de 4,9 lei sau 5 lei, la care ar reacționa și populația.
În orice caz, minimele istorice recente ale leului aduc moneda națională la niveluri pe care le-am văzut și în luna ianuarie a acestui an, după adoptarea OUG 114/2018, ceea ce indică că acel prag maxim de 4,77 lei este un punct important pentru prețul euro/leu, pe care nici bancherii din piața valutară nu încearcă puternic să-l spargă.
Deși o parte semnificativă din taxele și măsurile din ordonanța respectivă a fost ameliorată, leul de abia a revenit în lunile de vară în preajma unui interval maxim pentru 2019 de 4,71-4,72 lei/euro, nivel la care s-a păstrat până în septembrie, când a redemarat deprecierea monedei naționale.
Totuși, nu ar fi trebui deprecierea leului de după adoptarea ordonanței, de la 4,63 lei/euro în decembrie 2018 la 4,77 lei/euro în ianuarie-martie 2019, să ofere destul spațiu de acomodare și pentru contextul actual în care se regăsește economia, având în vedere îndulcirea OUG 114?
Aici intervine Sorin Minea, președintele patronatului din industria alimentară Romalimenta, care a oferit o altă posibilă explicație, numind devalorizarea leului previzibilă, provenită din combinația datelor din economie cu alegerile electorale.
"După alegeri (prezidențiale) va scădea (euro) în prima săptămână. Nu sunt foarte îngrijorat de această creștere care din punctul meu de vedere este pasageră. (…) Dacă alegerile nu sunt privite ca benefice va crește în continuare, dacă alegerile vor fi privite ca fiind benefice va scădea", spunea Minea pentru MEDIAFAX.
