Aproape 1.000 de migranţi au traversat Canalul Mânecii într-o singură zi

Aproape 1.000 de migranţi au traversat sâmbătă Canalul Mânecii pentru a se îndrepta spre Marea Britanie la bordul unor mici ambarcaţiuni improvizate, a indicat duminică Ministerul britanic al Apărării, citat de AFP.

Potrivit cifrelor oficiale, 960 de persoane au efectuat traversarea periculoasă la bordul a 20 de ambarcaţiuni, ridicând la peste 26.000 numărul total de traversări de la începutul anului, potrivit Agerpres.

În weekend, alţi 300 de alţi migranţi salvaţi pe mare au fost readuşi pe coasta franceză, potrivit Prefecturii maritime a Canalului Mânecii şi a Mării Nordului (Premar).

Premar a precizat în comunicatul său că 109 persoane au fost salvate duminică în largul Mării Nordului şi la Pas-de-Calais, după 'circa 190' de migranţi salvaţi sâmbătă.

Vineri, 221 de persoane au ajuns în Marea Britanie după ce au traversat Canalul Mânecii la bordul unor ambarcaţiuni improvizate într-una dintre cele mai aglomerate strâmtori din lume. Alţi 40 de naufragiaţi au fost salvaţi de autorităţile franceze.

Numărul acestor traversări ar putea să ajunge să depăşească recordul din 2021, când 28.500 de persoane au sosit pe teritoriul britanic. Astfel de traversări s-au înmulţit din 2018 în faţa limitării accesului în portul francez Calais şi în tunelul pe sub Canalul Mânecii.

Un recent raport parlamentar britanic aprecia că totalul ar putea atinge la 60.000 de migranţi în acest an, în ciuda promisiunilor repetate din partea guvernului conservator britanic, care a făcut din acest subiect o prioritate de la Brexit, plătind milioane de lire sterline Franţei, ajutând-o să consolideze supravegherea coastelor şi adoptând mai multe măsuri de înăsprire a procedurii acordării de azil.

Londra a încheiat un acord foarte controversat cu Rwanda pentru a returna în această ţară din Africa de Est solicitanţii de azil care sosesc cu astfel de ambarcaţiuni pe teritoriul britanic.

Chiar dacă nicio deportare nu a avut încă loc - un prim zbor programat pentru iunie a fost anulat după o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) - candidaţii la succesiunea lui Boris Johnson, Rishi Sunak şi Liz Truss, au promis ambii că vor continua această politică, notează AFP.