Premium
Primul ministru al Armeniei, Nikol Pașinian, vorbind în Parlamentul republicii în timpul "ceasului guvernului", a confirmat opțiunea pentru planul rusesc de reglementare a legăturilor armeano-azere. El a subliniat, totodată, că în procesul de negociere trebuie implicați reprezentanții Arțahului (denumirea armeană a Nagorno-Karabahului). Declarația a fost făcută pe 16 noiembrie, în timpul vizitei făcute la Erevan de directorul pentru strategie și politică al Comandamentului european al SUA, general-maior Daniel Lasick. Acesta a discutat joi despre colaborarea armeano-americană în sfera apărării cu ministrul apărării al Armeniei, Suren Papikian, și cu secretarul Consiliului de Securitate, Armen Grigorian. "Suren Papikian și delegația condusă de general-maior Daniel Lasick au discutat probleme ale colaborării bilaterale în sfera apărării", a comunict serviciul de presă al Ministerului Apărării al Armeniei. Joi, la întâlnirea cu Lasick, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, "a dat o apreciere deosebită dinamicii dezvoltării legăturilor Armenia - SUA, dinamică care include, de asemenea, sfera securității", a comunicat serviciul de presă al Consiliului de Securitate. Grigorian i-a prezentat lui Lasick acțiunile Guvernului Armeniei în ceea ce privește reformele structurale și de conținut ale forțelor armate ale republicii.
Iar în ajun, vorbind în parlament, Pașinian a explicat că l-a determinat să accepte propunerile Rusiei referitoare la reglementarea legăturilor cu Azerbaidjanul nu problema statutului Nagorno-Karabahului, ci problema asigurării securității și a drepturilor armenilor din această regiune. "Ca și în 2018, așa și acum noi considerăm că priuncipalii participanți la convorbiri trebuie să fie armenii din Nagorno-Karabah. Sperăm că comunitatea internațională înțelege, de asemenea, că între reprezentanții Nagorno-Karabahului și cei ai Azerbaidjanului trebuie să existe o discuție despre drepturile și securitatea armenilor. Faptul că suntem dispuși să separăm problema legăturilor cu Baku de rezolvarea problemelor armenilor din Karabah nu înseamnă că eliminăm de pe ordinea de zi problema securității și a drepturilor locuitorilor din nagornîi Karabah", a declarat Pașinian, subliniind, totoată, că Armenia este gata să semneze acordul - cadru privind pacea cu Azerbaidjanul pe baza recunoașterii reciproce a integrității teritoraile și a suveranității, relatează Nezavisimaia Gazeta citată de Rador.
El a spus că la Washington Armenia a transmis Azerbaidjanului propunerile sale referitoare la acordul de pace, iar acum așteaptă reacția autorităților de la Baku. Pașinian a subliniat că Armenia vede tendințele de creștere a tensiunii, lucru care are legătură cu evenimente concrete. "Poziția Armeniei este clară - trupele azere trebuie să părăsească teritoriul ocupat al Armeniei...Comunitatea internațională ne sprijină, și sperăm ca și ODKB (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) să sprijine poziția noastră. Stabilim acest lucru pe 23 noiembrie, în timpul summitului ODKB de la Erevan".
În timpul discursului primul ministru a ofensat opoziția, remarcând faptul că actuala poziție a autorităților în ceea ce privește Nagornîi Karabahul reprezintă, de fapt, cererea opoziției, iar dacă aceasta va continua critica autorităților în legătură cu această problemă, situația poate căpăta niște conotații comice.
Reamintim faptul că planul rusesc de reglementare a legăturilor armeano-azere presupune semnarea unui tratat de pace între Erevan și Baku, în condițiile statutului Nagorno-Karabahului, amânat pentru o durată nedeterminată. Baku este categoric împotriva variantei rusești, afirmând că problema Karabahului deja nu mai există - ea a fost rezolvată în timpul războiului de 44 de zile din 2020.
Adoptarea, de către Armenia, a planului rusesc de reglementare a situației poate genera un nou conflict cu Azerbaidjanul - Baku nu își ascunde intențiile de a rezolva problemele cu forța, dacă este nevoie. Poate că de aceea Pașinian a anunțat despre reforma în armată. După cum a declarat primul ministru, în Armenia va fi creată o armată profesionistă, salariile militarilor vor fi majorate de două ori și toți vor primi locuințe în cel mai scurt timp. "Reformarea armatei a început deja și va lua avânt cu fiecare lună", a spus Pașinian.
Între timp, se pare că Occidentul este gata să pună o anumită presiune asupra Azerbaidjanului. Între altele, secretarul de stat american Anthony Blinken, într-o conversație telefonică cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a subliniat că Washingtonul așteaptă pași în ceea ce privește convorbirile de pace dintre Erevan și Baku. El i-a cerut lui Aliev să respecte regimul de încetare a focului, să se abțină de la provocări și să acționeze pentru consolidarea încrederii cu Armenia, pentru a pregăti terenul pentru pace, se spune în comunicatul Departamentului de Stat al SUA.
Senatul Franței a adoptat o rezoluție care face apel la Guvernului francez și la restul țărilor UE să introducă sancțiuni împotriva Azerbaidjanului și să retragă trupele de pe teritoriul Armeniei. Între altele, documentul conține apelul adresat guvernului și Uniunii Europene de a confisca proprietatea liderilor azeri și de a inttroduce interdicția asupra importului de petrol și gaze azere.
Drept răspuns, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a acuzat Franța de provocare și perturbare a procesului de normalizare a relațiilor armeano-azere. Trebuie remarcat faptul că rezoluția Senatului are un caracter de recomandare și ultimul cuvânt revine puterii executive din Franța.
