Premium
Armenia a declanşat joi o procedură în vederea unei eventuale recunoaşteri a Nagorno-Karabah, regiune cu populaţie majoritar armeană, aflată pe teritoriul azer şi disputată de cele două foste republici sovietice din sudul Caucazului, transmite AFP.
Guvernul armean a examinat joi un proiect de lege privind recunoaşterea Nagorno-Karabah ca stat independent, proiect propus de deputaţi ai opoziţiei, conform unui comunicat publicat pe site-ul executivului de la Erevan.
Citește și: La Turceni se întâmplă toate: Trei elevi s-au filmat în timp ce făceau orgii sexuale
Decizia Armeniei 'va fi luată în funcţie de evoluţia situaţiei' din Nagorno-Karabah, a indicat guvernul, în contextul în care în regiune s-au înregistrat, la începutul lunii aprilie, ciocniri armate de o intensitate neobişnuită, soldate cu cel puţin 110 de morţi.
'Dacă Azerbaidjanul va declanşa o nouă agresiune militară, recunoaşterea independenţei Nagorno-Karabah va face parte din agenda' autorităţilor de la Erevan, a precizat Şavarş Kocearian, ministru adjunct armean de externe, într-un comunicat.
Citește și: Cum ar arăta Pământul dacă toată gheața s-ar topi / VIDEO
Potrivit agenţiei TASS, preluată de DPA, proiectul a fost trimis parlamentului, care îl va dezbate marţea viitoare.
Diplomaţia azeră a calificat imediat iniţiativa Erevanului drept o 'insultă suplimentară faţă de procesul de negociere' privind statutul acestei regiuni disputate.
Citește și: A fost filmat orgasmul unei femei de la început până la sfârșit / VIDEO
Cel puţin 110 persoane, civili şi militari din ambele tabere, au fost ucişi la începutul lunii aprilie în confruntările din Nagorno-Karabah.
Deşi părţile beligerante au semnat, la Moscova, un acord de încetare a focului, lupte sporadice continuă să aibă loc de-a lungul liniei de demarcaţie.
Citește și: Dovada existenței extratereștrilor printr-o ecuație a oamenilor de știință
Confruntările din urmă cu o lună au fost cele mai violente de la primul acord de încetare a focului, încheiat în 1994, după un război început în 1988 şi care a lăsat în urmă 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi, majoritatea azeri.
Armenia şi Azerbaidjan nu au semnat un tratat de pace referitor la Nagorno-Karabah.
Citește și: DNA suferă o nouă înfrângere: Gheorghe Nichita a câștigat în fața procurorilor
Întrebat joi, într-o conferinţă de presă, dacă Erevanul a discutat cu Moscova despre proiectul de lege privind recunoaşterea independenţei Nagorno-Karabah, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a răspuns negativ şi a îndemnat părţile implicate să evite acţiunile care ar putea încălca armistiţiul fragil şi duce la o escaladare a tensiunilor în regiune.
Rusia are staţionaţi în jur de 5.000 de militari în Armenia, în timp ce Azerbaidjanul este un aliat cheie al Turciei.
