Groenlanda rămâne una dintre principalele aspirații ale lui Donald Trump, dar problema a luat o nouă întorsătură: în weekend, atât președintele SUA, cât și guvernele danez și groenlandez au confirmat un acord pentru a pune capăt - sau cel puțin pentru a încerca să pună capăt - tensiunilor din ultimele luni legate de cea mai mare insulă din lume, pe care SUA amenințaseră că o va anexa. Cu toate acestea, interpretările acestui acord variază. În realitate, Danemarca și Groenlanda "cosmetizează" un acord existent, astfel încât Trump să poată prezenta noul pact privind regiunea arctică drept un succes.
Un acord din 1951 a fost ”cosmetizat” pentru a-l mulțumi pe Donald Trump
Este ceea ce susţin mai multe surse diplomatice consultate de "20minutos", care insistă, în ciuda unor îndoieli, că fundamentele acordului nu sunt departe de cele care stau deja la baza relațiilor dintre cele două țări. Experții reiterează faptul că acordul ar semăna foarte mult cu cel existent, care datează din 1951. Noul document este programat să fie semnat la Adunarea Generală a ONU, unde pactul, care a fost negociat la Washington, Nuuk și Copenhaga, va fi prezentat oficial.
Dar aceleași surse subliniază că s-ar putea ca disputele să nu se rezolve dacă, indiferent câte acorduri sunt semnate, acestea nu sunt respectate și consideră că dinamica cu Trump este mai degrabă legată de recunoaşterea meritelor acestuia. Când a anunțat această alianţă reînnoită, Trump a spus că va avea "o durată infinită".
"Statele Unite ale Americii au încheiat un acord cu Regatul Danemarcei și Groenlandei care acordă Statelor Unite control permanent asupra securității Groenlandei și a tuturor celorlalte nevoi, abordând astfel pe deplin toate numeroasele noastre preocupări. Nu va exista niciun cost pentru Statele Unite!", a scris el într-un mesaj pe rețeaua de socializare Truth Social. Pe hârtie, aproape nimic nu se schimbă. Este pur și simplu o cosmetizare pentru a îmbuna şi a măguli Casa Albă, conchid sursele. Este pur și simplu un angajament identic sau foarte similar cu cel din 1951, care sublinia deja că securitatea "partajată" cu Statele Unite era o realitate care depindea de măsura în care SUA este un aliat NATO.
"Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul Regatului Danemarcei, pentru a promova stabilitatea și bunăstarea în zona Tratatului Atlanticului de Nord, prin combinarea eforturilor lor pentru apărare colectivă, menținerea păcii și securității și dezvoltarea capacității lor colective de a rezista atacurilor armate, vor lua fiecare măsurile necesare sau adecvate pentru a-și îndeplini rapid responsabilitățile respective și comune în Groenlanda, în conformitate cu planurile NATO", se arată, de exemplu, în articolul 1 al tratatului respectiv. În plus, Danemarca și Groenlanda insistă că, odată cu acest acord, suveranitatea și integritatea teritorială a insulei sunt incontestabile.
SUA au prezență militară în Groenlanda de la Al Doilea Război Mondial
Pe baza acestui acord, Statele Unite au menținut o prezență militară în Groenlanda încă din cel de-al Doilea Război Mondial. Principala instalație actuală este Baza Spațială Pituffik, în nord-vestul insulei, operată de Forța Spațială a SUA; funcțiile sale includ avertizarea privind rachetele, supravegherea spațială, urmărirea prin satelit și sprijinirea operațiunilor de apărare. În plus, Statele Unite au folosit în mod tradițional alte instalații și situri din Groenlanda, multe dintre ele fiind închise sau abandonate. Prezența actuală a SUA operează în cadrul acordurilor de apărare cu Danemarca și al apartenenței ambelor țări la NATO. Aproape că nu există elemente noi.
Un alt aspect al noului acord presupune consolidarea prezenței militare a Washingtonului pe insulă, lucru deja stipulat în pactul de acum peste 50 de ani: SUA are prioritate față de alte puteri precum China și Rusia, deoarece este membră NATO, la fel ca și Danemarca. Alianța, însă, nu a comentat anunțul, în ciuda faptului că a acționat ca mediator în discuții de când tensiunile au început să escaladeze. Realitatea este că pactul din 1951 permitea deja deschiderea de noi baze militare și libera circulație a trupelor pe cea mai mare insulă din lume.
"Navele, aeronavele și forțele armate ale Statelor Unite vor avea acces liber în scopul apărării Groenlandei și a restului Zonei Tratatului Atlanticului de Nord. Același drept de acces va fi acordat navelor, aeronavelor și forțelor armate ale altor guverne semnatare ale Tratatului Atlanticului de Nord, în măsura necesară pentru implementarea planurilor NATO", specifică articolul 3 din acordul aflat în vigoare. În plus, Copenhaga și Nuuk au subliniat - un punct salutat și de către președintele francez Emmanuel Macron - că suveranitatea și integritatea teritorială a insulei rămân pe deplin protejate.
Având în vedere circumstanțele, rolul și epoca s-au schimbat, dar textul rămâne același... probabil pentru a-l îmbuna pe Trump, deși conținutul real al noului acord nu a fost încă dezvăluit, insistă experții. "Mă bucur că se întrevede un acord bun pentru Groenlanda, Regatul Danemarcei și Statele Unite", a declarat în weekend prim-ministrul danez Mette Frederiksen. "Sunt fericită", a adăugat ea. Jens Friederik Nielsen, șeful guvernului groenlandez, a împărtășit acest sentiment, deși a fost mai precaut decât omologul său: a vorbit despre "perspective" care "recunosc" cerințele cetățenilor săi. Dar nu a considerat pactul semnat. Orice întrebări rămase vor fi rezolvate la New York, în fața Națiunilor Unite.
Sursa: 20Minutos.es, în traducerea Rador Radio România
Comentează