Premium
Arta care poate fi reprodusă cu uşurinţă de inteligenţa artificială este "lipsită de sens", potrivit artistului disident chinez Ai Weiwei care consideră că până şi Pablo Picasso şi Henri Matisse ar fi trebuit să îşi regândească abordarea dacă ar fi existat inteligenţa artificială în epoca lor, scrie The Guardian, relatează News.ro.
Comentariile lui Ai Weiwei se înscriu în dezbaterea actuală încărcată de acuzaţii privind ascensiunea inteligenţei artificiale care utilizează date preluate de pe site-urile artiştilor pentru a crea imagini "originale" în stilul acestora.
În SUA au existat mai multe procese colective, iar artiştii a căror estetică este populară în rândul utilizatorilor de IA au arătat deja mii de imagini care le folosesc lucrările ca bază, adesea fără permisiune.
Când a fost întrebat despre această problemă, Ai Weiwei a declarat "Asta nu este o problemă. Cred că acest tip de artă ar fi trebuit să moară cu mult timp în urmă", înainte de a critica predarea artei care se concentrează pe crearea de imagini "realiste". "Este nevoie de o secundă pentru ca AI să o facă. Aşa că asta înseamnă doar că ceea ce au învăţat de foarte multe ori este lipsit de sens".
Întrebat dacă acest lucru se aplică marilor maeştri care aveau un stil definit, cum ar fi cubismul, Ai Weiwei a spus: "Sunt sigur că, dacă Picasso sau Matisse ar mai fi în viaţă, ar renunţa la slujba lor. Ar fi pur şi simplu imposibil ca ei să mai gândească în acelaşi mod".
Următoarea lucrare a lui Ai Weiwei este o colaborare între el însuşi şi o inteligenţă artificială - în care cei doi vor da răspunsuri la aceeaşi listă de 81 de întrebări puse pe parcursul a 81 de zile, numărul făcând aluzie la câte zile a fost închis de statul chinez în 2011.
Intitulate "Ai vs AI", întrebările - care includ: "Iubire sau ură, care durează mai mult?", "Va avea capitalismul un sfârşit?" şi "Este Edward Snowden vinovat?" - vor fi proiectate pe marele ecran din Piccadilly Circus şi pe altele din întreaga lume începând din seara zilei de joi. Răspunsurile vor fi apoi postate online.
Artistul, care în prezent îşi împarte timpul între Cambridge şi Portugalia, a descris lucrarea ca fiind "un pic de distracţie" şi similară cu cea a cuiva care aruncă o pietricică peste un iaz pentru a vedea efectul de undă. Dar el a tras un semnal de alarmă cu privire la viitor dacă inteligenţa artificială va deveni prea puternică şi va fi folosită de ţări din întreaga lume.
El se teme că IA ar putea crea o societate asemănătoare celui de-al Treilea Reich, în care există un singur răspuns "corect" la marile întrebări. "Pentru mine, seamănă foarte mult cu ceea ce s-a întâmplat în anii 1930 în Germania sau în anii 1960 în China, cu Revoluţia Culturală", a spus el. "Aveţi cu toţii o singură ideologie, un singur trecut şi aşa-numita "corectitudine". "Acest lucru este periculos".
Născut la Beijing în 1957, de-a lungul carierei sale a fost un critic deschis al autorităţilor chineze, după ce a crescut în lagărele de muncă din nord-vestul Chinei, în urma exilului tatălui său, poetul Ai Qing.
