Premium
Alpinistul şi activistul de mediu Alex Găvan atrage atenţia asupra distrugerilor pe scară largă care au loc Valea Vâlsanului, unde exploatarea neautorizată a pietrişului în albia râului, lucrările neautorizate în albia râulu şi trecerea buştenilor prin vadul apei, pun în pericol mediul în care trăieşte aspretele, un peşte fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, considerat cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume, potrivit news.ro.
Găvan remarcă faptul că mai multe râuri au de suferit din cauza lucrărilor care se fac fără respectarea legii, avertizând că ”asistăm la o crimă de mediu ce se cronicizează pe zi ce trece, deoarece lipsa apei în aval de barajele din ţară înseamnă lipsa condiţiilor necesare pentru existenţa habitatelor acvatice, implicit dispariţia biodiversităţii şi lipsa vieţii pe aceste văi”.
”Distrugere pe scară largă în arie protejată, pe Valea Vâlsanului, una dintre cele mai frumoase văi din munţii Fărgăraşului şi din Carpaţii Romaneşti. Pe o porţiune extrem de limitată, această vale este singurul loc de pe planetă care încă mai adaposteşte o fiinţă fabuloasă: aspretele (Romanichthys valsanicola), un peşte fosilă vie cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri. Este considerat cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. Deşi mai există un număr extrem de redus de exemplare şi este ocrotit, atat la nivel naţional, cât şi internaţional de toate formele de protecţie posibile, presiunile şi ameninţările actuale la adresa sa sunt mai mari decât oricând”, scrie Alex Găvan pe pagina se de Facebook, el fiind iniţiatorul campaniei de protejare a aspretelui, campanie demarată în 2019, odată cu ascensiunea fără oxigen suplimentar pe varful Garherbrum 2- 8035m.
El prezintă şi imagini ale distrugerilor provocate cursului râului, precizând că acestea ilustrează nerespectarea debitului de servitute la barajul Dobroneagu (se observă că debitul de servitute este zero), exploatarea neautorizată a pietrişului în albia râului (furt de agregate minerale), lucrări neautorizate în albia râului, tăierea neautorizată a arinişurilor din albia majoră şi trecerea buştenilor prin vadul apei, nerespectând normele de exploatare forestieră”.
Activistul de mediu precizează că a făcut deja sesizare către ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Costel Alexe şi au fost trimise două controale pe Vâlsan. Primul a fost făcut de către ANAR (Administratia Nationala "Apele Române"), iar cel de al doilea de o echipă mixtă a ANAR şi a Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), acţiune la care afirmă că a luat şi el parte pentru a le arăta şi prezenta personal starea de fapt.
De altfel, Alex Găvan precizează că zilele trecute, la sediui GNM, a avut o întâlnire pentru a stabili paşii următori, modul în care situaţia poate fi remediată şi în care pot fi prevenite astfel de ilegalităţi.
”Alături de mine au participat (în fotografie, de la stânga la dreapta) Alexandru Cacoveanu -Comisar General Adjunct GNM, Ervin Molnar - Director General ANAR, Bogdan David - Director General ABAAV (Administraţia Bazinală de Ape Argeş-Vedea), Nicolae Badea - Director General Adjunct GMN si Razvan Şipoş, şef serviciu Inspecţia Apelor din cadrul ANAR. Cu această întâlnire, cred că aspretele a mai căpătat încă cinci prieteni, susţinători de care acum are atâta nevoie”, a scris alpinistul.
De asemenea, el afirmă că, odată cu începerea respectării legii prin asigurarea debitului de servitute atât de necesar pentru supravieţuirea aspretelui, se va face un prim pas către asigurarea acestui debit de servitute pe toate râurile din ţară care au prevăzute baraje.
”Din observaţiile pe care le fac des în teren cu prilejul antrenamentelor mele montane, în acest moment acest debit de servitute nu este respectat în marea majoritate a cazurilor. Asistăm acum la o crimă de mediu ce se cronicizează pe zi ce trece, deoarece lipsa apei în aval de barajele din ţară înseamnă lipsa condiţiilor necesare pentru existenţa habitatelor acvatice, implicit dispariţia biodiversităţii şi lipsa vieţii pe aceste văi. Statul român trebuie să îşi respecte propriile legi, nici mai mult, nici mai puţin”, afirmă Alex Găvan.
El anunţă că echipa pe care a alcătuit-o lucrează la proiectul de salvare a aspretelui prin reconstrucţie ecologică, reproducere dirijată şi acţiuni de repopulare.
”Ca urmare a dezbaterii publice ce s-a încheiat, în curând vom avea forma finală a "Planului naţional de acţiune pentru asprete", plan pe care l-am elaborat şi care oferă cadrul necesar şi conţine, în acelaşi timp, măsurile active ce trebuiesc implementate”, subliniază activistul de mediu.
În urmă cu aproape un an, în 22 iulie 2019, odată cu ascensiunea fără oxigen suplimentar pe varful Garherbrum 2- 8035 de m, Alex Găvan trăgea un semnal de alarmă şi dădea astfel startul unei campanii de salvare şi conservare a Aspretelui.
"Raportul Planeta Vie al WWF pe anul 2018 indică faptul că populaţiile globale de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în ultimii 40 de ani. Într-un timp în care oamenii de ştiinţă estimează că între 150 şi 200 de specii de plante, insecte, păsări şi mamifere devin extincte la fiecare 24 de ore, să salvăm această specie emblematică pentru România devine o speranţă şi o lumină pentru salvarea propriei noastre specii de la extincţie. (...) Cred că e important să conştientizăm faptul că nu suntem stăpânii acestei planete, cuceritorii acestei planete, ci mai degrabă, custozii acesteia, iar postura de custode vine cu o responsabilitate pe măsură. Planeta aceasta înseamnă abundenţă, dar abundenţa se poate manifesta doar în momentul în care fiecare dintre noi luăm cu măsură, luăm atât care ne este necesar, atât cât ne trebuie”, afirma atunci activistul de mediu Alex Găvan.
