Premium
Procurorii DIICOT au trimis de curând în judecată dosarul sutelor de kilograme de cocaină pură din Columbia pierdute în Marea Neagră.
Concret, au fost trimiși cetățeni români și străini pentru fapte de trafic internațional de droguri și complictate la aceste gen de fapte precum și doi agenți pentru fapte de luare de mită.
Citește și : OMERTA șefilor Jandarmeriei descoperită de DIICOT - Cum au păstrat tăcerea ani de zile
În dosar anchetatorii DIICOT au verificat între altele, chestiunea esențială a intrării drogurilor pe teritoriul românesc.
Deși s-a făcut livrarea în largul Mării Negre, sistemul ultra performant de supraveghere denumit SCOMAR avea capacitatea de a surprinde operațiunile derulate de narco-traficanți.
Cu toate acestea acest sistem nu a funcționat exact în săptămâna repectivă, în care traficanții au făcut drumuri dus-întorc pentru recuperarea drogurilor lăsate cu mecanisme plutitoare în largul mării.
Șeful Grupului Naval Sulina și subalternii luați la ochi
Astfel, după acest eșec colosal de funcționalitate DIICOT și-a îndreptat atenția către cei care trebuiau să asigure corecta și permanenta funcționare a acestui sistem de supraveghere.
Este vorba despre şeful G.N. Sulina, inspector principal de poliţie, şeful de tură de la Grupul de Nave Sulina, care este subinspector, precum şi ceilalţi angajaţi ai I.G.P.F..
Totodată în dosar se arată că, potrivit celor susținute de trei martori din dosar, numele a patru traficanți plecați în larg la recuperarea drogurilor și numerele ambaracțoiunilor cu care erau ar fi fost raportate la Grupul Naval Sulina și SCOMAR.
„Cei trei martori au susţinut că agentul de poliţie de frontieră *** a raportat la GN Sulina şi la SCOMAR datele de identificare ale celor 4 inculpaţi şi ale ambarcaţiunilor, dar în registrele de informări operative de la cele două unităţi nu există înregistrări asupra acestor aspecte la data de 17.03.2019”, se arată în dosar.
Ce este SCOMAR și cum putea opri la timp intrarea drogurilor pe teritoriu românesc
Sistemul Complex de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra (SCOMAR), așa cum se arată pe pagina poliției de frontieră are ca obiectiv principal supravegherea frontierelor maritime romanesti si, mai mult decat atat, supravegherea frontierelor Uniunii Europene tinand cont de aderarea Romaniei in 2007 la Uniunea Europeana.
SCOMAR constituie o componenta a Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat (S.I.S.F.).
SCOMAR este un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologia de ultima ora, care permite detectarea timpurie, urmarirea, recunoasterea si identificarea navelor ce desfasoara activitati ilegale de trafic la Marea Neagra. Suportul tehnic va asigura transmiterea, in timp real, a informatiilor obtinute de la statiile de senzori la Centrul de Comanda si Control si a dispozitiunilor necesare pentru interceptarea amenintarilor si realizarea misiunilor de cautare si salvare.
Sistemul va asigura monitorizarea permanenta a traficului la Marea Neagra prin folosirea echipamentelor radar, echipamentelor optoelectronice de supraveghere, navelor, aparatelor de zbor si vehiculelor de patrulare, precum si a altor elemente in zona, furnizand o imagine tactica a suprafetei apei, a activitatii aeriene si a situatiei terestre in urmatoarele zone:
- apelor teritoriale maritime (pana la 12 mile marine);
- zonei contigue (pana la 24 mile marine);
- zonei economice exclusive (pana la 100 mile marine);
- frontierei de uscat (in zona de competenta de 30 km. de la frontiera in interiorul teritoriului).
Sistemul este alcatuit din urmatoarele subsisteme care reprezinta suportul tehnic pentru unitatile operative de interventie si de salvare:
- statii de senzori;
- comunicatii;
- Centrul de Comanda si Control.
Subsistemul statiilor de senzori detecteaza, identifica si urmareste navele suspecte, folosind functiile radarului si ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obtinute catre Centrul de Comanda si Control, unde amenintarea este analizata si apreciata. Mai departe sunt transmise dispozitiuni de interceptare si/sau de salvare, de la caz de caz de catre structurile special destinate.
Functii principale:
- cercetarea, observarea si supravegherea continua a tintelor care evolueaza la suprafata marii si posibilitatea extinderii cercetarii, observarea si supravegherea tintelor aeriene care evolueaza la joasa inaltime;
- prelucrarea informatiilor de la statiile radar si de la alti senzori amplasati pe intreg sectorul supravegheat;
- prelucrarea datelor privind miscarea navelor (tinte sau propii), pozitia lor si afisarea datelor de interes la Centrul de Comanda si Control in vederea luarii deciziilor;
- supravegherea continua in timp real a tuturor pozitiilor si miscarilor navelor si reperelor de navigatie aflate in zona controlata;
- avertizarea si alarmarea diverselor categorii de operatori de la centrele de supraveghere, diferentiate fie dupa scopul supravegherii, fie dupa pozitia ierarhica;
- inregistrarea si gestionarea computerizata a cat mai multe informatii din sistem, din care obligatoriu: imaginea radar, elementele calculate de sistem, alarmele si avertizarile, actiunile operatorilor, inclusiv traficul telefonic, radio, starea sistemului;
- crearea unei baze de date comune sistemului prin intermediul careia beneficiarii comunica informatiile de interes comun in timp real, transparent si independent.
Deși au eșuat nu s-a dovedit complicitatea cu narco-traficanții
DIICOT a stabilit la finalul cercetărilor „clasarea cauzei faţă de infracţiunile de trafic ilicit de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin 1 şi 2 din Legea nr 143/2000 şi aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat in scopul săvârşirii de infracţiuni grave, prev. de art. 367 alin 1 şi 2 C.p., totul cu aplic. art. 38 alin 1 .p., presupus a fi fost săvarşite de numiţii, şeful G.N. Sulina, inspector principal de poliţie, şeful de tură de la Grupul de Nave Sulina subinspector, precum şi ceilalţi angajaţi ai I.G.P.F. (inclusiv in ceea ce priveste functionarea sistemului SCOMAR) şi ai Gărzii de Coastă, întrucât acţiunile/inacţiunile acestora nu au fost săvârsite cu forma de vinovatie cerută de lege,respectiv faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.
Cocaină băgată în țară sub nasul poliției de frontieră
În capitolul „Componenta de transport a cocainei spre Europa de Vest /Balcanii de Vest”, DIICOT detaliază modalitatea în care au acționat cei trimiși în judecată pentru introducerea drogurilor în țară.
„Această componentă trebuia să fie acoperită de o celulă de transport formată din cetăţeni sârbi ce deţineau mijloace de transport de tip TIR ce aveau prevăzute compartimente ascunse în caroseria remorcilor.
În compartimentele ascunse din cele două tiruri identificate se puteau transporta aproximativ 3 tone cocaină.
Introducerea cocainei pe teritoriul României a survenit şi în condiţiile unor disfuncţionalităţi tehnice la sistemul SCOMAR, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză.
Discuţiile au fost purtate prin intermediul inculpatului M.G. , el fiind singurul vorbitor de limbă română dintre cei 4 inculpaţi, acesta spunându-i martorului *** că vor să alimenteze bărcile, iar apoi vor ieşi pe mare la pescuit. Inculpaţii erau îmbrăcaţi destul de subţire pentru acea perioadă a anului, nu aveau pelerine de ploaie şi nu păreau a fi pescari, conform declaraţiilor martorilor”, se arată în dosarul transmis instanței de judecată.
