Premium
Ziua internaţională a diversităţii biologice este marcată în fiecare an la data de 22 mai, scopul ei fiind acela de a creşte gradul de înţelegere şi conştientizare a problemelor legate de biodiversitate.
Având în vedere dependenţa noastră de mediu şi toate beneficiile pe care le obţinem din natură, diversitatea culturală este strâns legată de diversitatea biologică. Sisteme tradiţionale de cunoaştere - valori şi practici culturale, transmise prin generaţii - sunt cruciale pentru protecţia biodiversităţii lumii, aflată într-un declin rapid. Popoarele indigene şi comunităţile locale reprezintă o mică parte din populaţia lumii, dar constituie o mare parte din diversitatea lingvistică şi culturală a umanităţii, care este intim legată de biodiversitate, menţionează site-ul citat anterior. Pierderea cunoştinţelor tradiţionale este strâns legată de pierderea biodiversităţii. Comunităţile locale şi popoarele indigene deţin ansambluri complexe de cunoştinţe, tehnologii, abilităţi şi practici legate de biodiversitatea locală. Ca răspuns la mediul în schimbare, astfel de cunoştinţe sunt deseori combinate cu inovaţia rezultată din interacţiunea dintre biodiversitatea locală, practicile, dreptul cutumiar, valorile culturale şi spirituale.
În 2020 va fi adoptat un cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 - ''Living in harmony with nature", se arată, de asemenea, pe site-ul https://www.cbd.int. În decizia sa, 14/34, Conferinţa părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică a stabilit un proces cuprinzător şi participativ pentru pregătirea cadrului global pentru biodiversitate post-2020.
Marcarea Zilei internaţionale a diversităţii biologice la data de 22 mai a fost stabilită prin Rezoluţia 55/201, din 20 decembrie 2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.
România a semnat Convenţia privind Diversitatea Biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994. Părţile semnatare ale Convenţiei, conştiente de valoarea ecologică, socială, economică, ştiinţifică şi culturală a diversităţii biologice, de importanţa pentru evoluţia şi conservarea sistemelor de susţinere a biosferei, au recunoscut că numeroase comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale.
În cadrul celei de-a 65-a sesiuni, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit perioada 2011-2020 ca fiind ''Deceniul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Biodiversitatea, cu scopul de a contribui la punerea în aplicare a Planului strategic privind Biodiversitatea pentru perioada 2011-2020'' (Rezoluţia 65/161), conform www.facebook.com/UNBiodiversity. Deceniul ONU privind Biodiversitatea are ca scop sprijinirea implementării Planului Strategic privind Biodiversitatea şi promovarea viziunii generale de a trăi în armonie cu natura. De asemenea, ţelul său este de a integra biodiversitatea la diferite niveluri. Prin Deceniul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Biodiversitatea guvernele sunt încurajate să dezvolte, să implementeze şi să comunice rezultatele strategiilor naţionale de implementare a Planului Strategic pentru Biodiversitate. Deceniul ONU privind Biodiversitatea coincide cu Planul Strategic pentru Biodiversitate 2011-2020, adoptat de Conferinţa Părţilor la cea de-a zecea sa reuniune, desfăşurată la Nagoya, Japonia, şi sprijină implementarea acestuia.
