Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avertizează asupra unui fenomen pe care îl califică drept „fără precedent în spațiul occidental”: campanii politice și mediatice îndreptate împotriva judecătorilor. El susține că „în nicio țară occidentală, niciodată, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizică a judecătorilor”, subliniind că astfel de acțiuni echivalează cu un atac direct asupra unei puteri a statului. Magistratul precizează că judecătorii nu sunt imuni la critică, dar insistă ca aceasta să fie una „informată” și „de bună credință”.
În opinia sa, protestele îndreptate împotriva actului de justiție sau împotriva judecătorilor pentru soluții care nemulțumesc o parte a publicului nu pot fi separate de încercarea de a delegitima o instituție fundamentală într-un stat democratic. Drăgușin consideră că manifestațiile recente nu mai pot fi încadrate în registrul criticii legitime, ci sunt expresia unei „campanii militare”, mai curând decât a uneia civile. Mesajul său lasă să se înțeleagă că presiunile exercitate în prezent asupra sistemului judiciar reprezintă o tentativă de „preluare cu forța a puterii judecătorești”.
Magistratul atrage atenția asupra faptului că degradarea încrederii în justiție și transformarea judecătorilor în ținte politice sunt incompatibile cu valorile occidentale și cu standardele statului de drept. În această cheie, el califică drept periculoase mesajele publice care încurajează demonizarea corpului profesional, chiar și atunci când vin din partea unor lideri politici de prim rang.
Modele occidentale privind protecția judecătorilor
Pentru a argumenta că democrațiile consolidate tratează cu mare severitate intimidarea magistraților, Drăgușin oferă exemplul legislației din Statele Unite. El citează o lege federală din 1958, în vigoare și astăzi, care sancționează penal orice acțiune desfășurată cu scopul de a influența, obstrucționa sau intimida judecători, jurați, martori sau alți funcționari ai instanțelor. Textul incriminează explicit pichetarea, defilările sau demonstrațiile în proximitatea clădirilor judiciare ori a locuințelor magistraților, atunci când acestea urmăresc să afecteze administrarea justiției.
Potrivit legii americane, astfel de fapte se pedepsesc cu amendă sau cu până la un an de închisoare, iar dispoziția nu limitează în niciun fel dreptul instanțelor de a sancționa disprețul față de autoritatea judecătorească. Drăgușin sugerează că o astfel de abordare fermă reflectă importanța protejării independenței puterii judiciare și a bunei funcționări a instanțelor într-un stat democratic.
Judecătorul notează că, în aceste sisteme, libertatea de exprimare coexistă cu reguli stricte menite să apere procesul de justiție de interferențe. Exemplul american este folosit pentru a sublinia diferențele față de ceea ce se întâmplă în prezent în România, unde instigarea la presiune asupra instanțelor, spune el, pare să fi devenit o practică tolerată.
Poziția instituțiilor europene privind politizarea justiției
În postarea sa, membrul CSM face referire și la reacțiile instituționale din spațiul european atunci când apar tentative de presiune politică asupra instanțelor internaționale. Drăgușin redă un mesaj oficial transmis în contextul unor atacuri la adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căruia „dezbaterea este sănătoasă, dar politizarea Curții nu este”. Documentul subliniază că, într-o societate guvernată de statul de drept, niciun sistem judiciar nu ar trebui să se confrunte cu presiuni politice.
Mesajul avertizează că instituțiile care protejează drepturile fundamentale nu pot fi supuse ciclurilor politice, deoarece aceasta ar duce la erodarea stabilității pentru care au fost create. „Curtea nu trebuie folosită ca armă – nici împotriva guvernelor, nici de către acestea”, se arată în declarația citată de Drăgușin.
Prin comparație, magistratul sugerează că atmosfera creată în România pune presiune pe puterea judecătorească într-un mod care contravine practicilor și standardelor europene. El transmite că, în condițiile în care instituțiile occidentale reacționează ferm la orice formă de intimidare, situația din țară ar trebui tratată cu aceeași seriozitate.
Comentează