Premium
Inițiatorii legii mirosurilor au explicat cum pot fi trași la răspundere cei care stau la bloc, în cazul în care ceilalți locatari se plâng de mirosul de mâncare gătită. Legea mirosurilor îi vizează pe fermieri, dar îi poate afectat pe toți cei care locuiesc la bloc. Fermierii au fost cei mai înfuriați de noua lege a mirosurilor, aprobată de Paralament, și îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea. Unul dintre inițiatorii legii, Rodica Militaru, membră a USR, a explicat cum efectele legii se vor produce și în cazul persoanelor care stau la bloc.
„Există activităţi care sunt deja reglementare şi au nevoie de autorizaţie de mediu. Acestea sunt emise de Agenţia de Protecţie a Mediului, iar controlul îi revine Gărzii de Mediu. Ce a adus legea mirosului nou a fost că s-a adăugat şi disconfortul olfactiv diverselor afectări ale populaţiei”, a explicat Rodica Militaru.
„La elaborarea Legii mirosurilor, a muncit o echipă de specialişti din diverse domenii. Din documentarea noastră a rezultat că există standarde, metodologie şi aparatură privind măsurarea intensităţii mirosurilor. În România există cel puţin un laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică şi anume Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). Buletinele de analiză eliberate de către un laborator acreditat sunt valabile la nivel internaţional. Prin urmare, în România se pot efectua determinări ale nivelului de disconfort olfactiv”, a arătat Rodica Militaru.
Inițiatoarea legii a explicat și că legea se va aplica și persoanelor fizice, în scopul reducerii disconfortului olfactiv.
„Legea mirosurilor nu este dedicată fermierilor; ea a fost concepută să acopere un vid legislativ, în scopul reducerii disconfortului olfactiv rezultat din activităţile poluatoare, deoarece s-a constat că acest disconfort nu afectează doar calitatea vieţii, dar conform studiilor medicale, duce în timp şi la instalarea unor afecţiuni neurologice”, a mai explicat Militaru.
„Cred că vecinii ar trebui să fie preocupaţi de buna convieţuire. Nici înainte de apariţia legii nu era de dorit ca în loc să deschidă geamul când găteşte, vecinul să deschidă uşa spre hol, să se răspândească mirosul de gătit în tot blocul. Dar dacă există acest obicei în mod constant şi vecinul nu ţine cont de solicitările celorlaţi locatari, da, legea poate fi invocată. Dacă mirosurile sunt ocazionale şi în aer liber, cred că putem fi cu toţii înţelegători”, a mai declarat Rodica Militaru.
Timişoreanca a mai declarat că „în mod normal nu găteşte nimeni ceapă, peşte, grătar 24 de ore din 24″. „Mă gândesc că dacă stai la bloc nu este civilizat, nu era nici pe vremea copilăriei mele, să găteşti cu uşa deschisă la apartament. Sunt lucruri care ţin de civilizaţie. Dacă sunt oameni care nu înţeleg şi pot să intre sub incidenţa aceastei legi”, a mai declarat Rodica Militaru, care a admis că legea poate fi folosită şi cu rea-credinţă de un vecin „ultrasensibil” la mirosuri.
Pe de altă parte, Rodica Militaru a declarat că legea mirosurilor poate fi aplicată şi în cazul mirosurilor considerate plăcute.
„Mirosurile de ciocolată sau de cafea prăjită sunt considerate agreabile, dar dacă provin de la fabrici care lucrează 24/24, pot deveni foarte supărătoare, iar fabricile respective vor trebui să ia măsuri să asigure reţinerea mirosurilor”, a mai declarat Rodica Militaru.
Amenzi de 30.000 de lei
Ea a mai arătat că „în mod normal nu găteşte nimeni ceapă, peşte, grătar 24 de ore din 24”. „Mă gândesc că dacă stai la bloc nu este civilizat, nu era nici pe vremea copilăriei mele, să găteşti cu uşa deschisă la apartament. Sunt lucruri care ţin de civilizaţie. Dacă sunt oameni care nu înţeleg şi pot să intre sub incidenţa aceastei legi”.
Potrivit legii adoptate de Parlament şi trimise la promulgare autorităţile publice au obligaţia de a controla, la sesizarea publicului, activităţile care nu se supun reglementării din punctul de vedere al protecţiei mediului şi care pot crea disconfort olfactiv. Pentru persoanele fizice amenzile pot ajunge la 30.000 de lei, iar pentru persoane juridice sancţiunile maxime sunt de 80.000 de lei.
