Hotnews:
Ziarul Financiar:
Ceea ce a început acum un an şi jumătate ca o megaafacere pentru gigantul financiar american Goldman Sachs s-a transformat într-un scandal-monstru. Dedesubturile afacerii dubioase prin care Danemarca a vândut în pierdere o participaţie la compania energetică fanion Dong Energy către Goldman urmează să fie dezgropate de parlamentarii danezi în condiţiile în care guvernul le va pune la dispoziţie documente până acum confidenţiale privind tranzacţia. Pentru a-şi apăra interesele, Goldman l-a angajat pe danezul Anders Fogh Rasmussen, nimeni altul decât fostul şef al NATO, alianţa militară nord-atlantică. Rasmussen a fost şi premierul Danemarcei între 2001 şi 2009. Actualul premier danez, Lars Loekke Rasmussen, a fost ministru al internelor, al sănătăţii şi apoi al finanţelor în guvernele conduse de Fogh Rasmussen şi a preluat poziţia de premier după ce Fogh a fost numit şef al NATO. Prin urmare este foarte probabil ca Anders Fogh Rasmussen să aibă o influenţă considerabilă asupra celuilalt Rasmussen (cei doi nu sunt rude, este doar o coincidenţă de nume). Goldman nu putea face o alegere mai bună. De unde vine supranumele de „caracatiţă-vampir“ dat băncii Goldman Sachs? În 2009, un articol al revistei americane de politică şi cultură Rolling Stone semnat de Matt Taibbi asemuia banca de investiţii cu „o mare caracatiţă-vampir încolăcită pe faţa umanităţii care îşi înfige fără să obosească colţii în orice miroase a bani“.
Digi24:
Rusia a câștigat prima rundă în cazul extinderii frontierei euro-atlantice, este de părere Dan Dungaciu. Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române a punctat și faptul că există un conflict între agendele privind demilitarizarea și democratizarea din estul Ucrainei. „Cred că asistăm la două soiuri de bătălii importante în Ucraina: una este cea a luptelor de la linia de conflict între supratiști și forțele guvernamentale ucrainene, a doua bătălie este cea diplomatică. O bătălie diplomatică extrem de semnificativă, care are ca miză scoaterea Ucrainei de pe agenda diplomatică, dacă vreți, sau de pe agenda publică, într-un fel. Se vorbește din ce în ce mai puțin despre Ucraina. Dacă nu ar fi aceste confruntări, probabil că n-am mai vorbi aproape deloc. Acest confruntări au scopul și să repună pe agendă problema ucraineană”, a spus Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române... "Asistăm la o atenuare aproape periculoasă a chestiunii ucrainene. Aceste lupte sunt vârful de iceberg al acestei confruntări mult mai profunde”, a mai punctat Dan Dungaciu.El a mai spus că Moscova nu se va retrage din această chestiune știind că nu se vor ridica sancțiunile la adresa sa: „Nu are nimic de pierdut. Neavând nimic de pierdut va împinge această chestiune pe masa de negocieri într-o formă în care Ucraina va rămâne, cel puțin un temern previzibil, blocată de această negociere și va încerca să construiască acolo fie o federație de facto și de iure, fie o federație de facto, nu de iure, neacceptată de către Kiev, dar un conflict înghețat de genul celui care există în Republica Moldova, obiectivele ei fiind atinse în ambele situații pentru că prima rundă, ne place sau nu ne place, a fost câștigată de Federația Rusă, în sensul în care a blocat extinderea frontierei euro-atlantice prin acest mecanism de tip anexare, de tip război hibrid pe care îl practică în Ucraina. Federația Rusă n-ar niciun motiv în acest moment să cedeze, pentru că nu poate primi nimic pozitiv în schimb”.