Premium
Moment cheie? Trei miliarde de dolari (plus încă alte 50 de milioane) investiți de Statele Unite centrala atomo-nucleară de la Cernavodă, chiar în ziua alegerilor pentru congresul american. Retehnologizarea Reactorului 1 și construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, finanțate prin Exim-ul Statelor Unite ale Americii.
Cine și când a schimbat optica nucleară a României?
În 2019, România a fost foarte aproape să bată palma cu chinezii, cu angajamentul guvernamental al echipei Dăncilă (PSD). Un an mai târziu, la Washington, eforturile de diplomație energetică a delegației conduse de actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, se concretizează într-un acord semnat între România și SUA, privind susținerea acestui sector specific din energie: energia nucleară. Trump era președinte. Întâmplarea face ca ieri, la doi ani de la semnarea primului memorandum, chiar în timp ce americanii erau chemați la urne, Klaus Iohannis, John Kerry, Virgil Popescu să anunțe noua investiție derulată de americani la Cernavodă. În altă ordine de idei, anunțul de ieri vine să confirme titulatura ”răutăcioasă” pe care a primit-o Virgil Popescu, de ministrul american al energiei, în Guvernul României.
Securitate energetică în regiune
România este un element cheie în securizarea flancului estic pe plan energetic, militar, economic. Cu un război de agresiune început de ruși, cu șantaj energetic și cu folosirea energiei ca armă înainte și pe parcursul invaziei rusești din Ucraina, regiunea devine însetată de energie, de securitate și de certitudine.
Este destul de clar că investițiile consistente în energie le faci numai cu partenerii pe care ești sigur, pe care te bazezi și în care ai încredere. Aici este cheia de boltă a semnalului dat de SUA în ultima perioadă. Susținerea detașării de sfera de șantaj rusesc în energie.
În urma deplasărilor constante pe care atât Virgil Popescu, cât și Cosmin Ghiță (directorul general Nuclearelectrica) le-au efectuat în ultimul an, avem trei angajamente ferme din partea SUA, partenerii noștri strategici, cel puțin pe partea de energie: instalarea centralelor bazate pe reactoare modulare mici, la Doicești, retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă și construcția finală a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Mai pe scurt, în sistemul național de energie ar putea intra, în următorii ani, peste 2200 de MW de energie curată, cu zero emisii de CO2.
Vorbim despre cea mai consistentă investiție în energie, în România, din perioada post-decembristă. Importantă este însă și puterea simbolică a investiției: bifează mai multe căsuțe și așteptări pe care la au românii: 1. Nevoia de securitate energetică. 2. Detașarea de o sferă de influență rusească (cel puțin pe partea de energie). 3. Răspunsul la întrebarea națională: unde sunt americanii? 4. Alegerea unui drum drept către Occident, democrație și, sperăm cu toții, prosperitate.
