Un studiu recent dezvăluie că un pește mic, cu o lungime de puțin peste un centimetru, poate produce sunete mai puternice decât un elefant. Danionella cerebrum, un pește mic și transparent care trăiește în apele puțin adânci din Myanmar, este capabil să emită zgomote ce depășesc 140 de decibeli, conform unui anunț făcut de Muzeul de Istorie Naturală Senckenberg din Dresda, Germania, informează CNN.
"Este comparabil cu zgomotul pe care un om îl percepe în timpul decolării unui avion la o distanță de 100 de metri și e destul de neobișnuit pentru un animal de dimensiuni atât de mici", a explicat autorul studiului, Ralf Britz.
Animalele de dimensiuni mari sunt capabile să producă zgomote mai puternice decât cele mici. Elefanții pot genera sunete de peste 125 de decibeli cu trompele lor. Cu toate acestea, unele animale mici pot genera sunete incredibil de puternice pentru dimensiunea lor - de exemplu, creveții care se pocnesc folosindu-și cleștii, producând zgomote de până la 250 de decibeli, arată oamenii de știință.
Scientists discover tiny fish that makes loud noise. Listen to the loud noise the Danionella cerebrum makes.https://t.co/svYYBNAbSS pic.twitter.com/ChFTWXGYJ0
— Sky News (@SkyNews) February 27, 2024
Danionella cerebrum surclasează toți peștii la capitolul sunete puternice
Există și unele specii de pești care pot produce sunete neobișnuit de puternice, precum Porichthys notatus (Plainfin midshipman), capabil să emită sunete de până la 130 de decibeli, însă Danionella cerebrum, cu până la 140 de decibeli, îl surclasează la acest capitol.
Cercetătorii au folosit înregistrări video de mare viteză, scanere CT și datele din analize genetice și au observat că masculii din această specie și-au dezvoltat un întreg aparat acustic, compus dintr-un cartilaj cu rol de tambur, o coastă specializată și un mușchi rezistent la oboseală.
Peștii fac zgomot lovind cartilajul de o vezică plină cu gaz care le permite să mențină adâncimea în apă, producând un impuls rapid.
Niciun alt pește nu a fost observat folosind contracții musculare pentru a genera sunete, arată studiul publicat luni în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences.
Competiția dintre masculi în mediul cu vizibilitate redusă a contribuit la dezvoltarea mecanismului special de comunicare acustică, cred oamenii de știință.
Comentează