Premium
Există diferenţe majore în măsura în care Comisia Europeană a integrat priorităţile de politică generale ale UE privind schimbările climatice, conservarea biodiversităţii, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă şi tranziţia digitală în interiorul programelor de cheltuieli ale UE, se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene publicat luni, potrivit Agerpres.
Potrivit concluziei auditorilor, egalitatea de gen este prioritatea cel mai puţin bine integrată în bugetul UE. În plus, există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte modul în care Comisia măsoară contribuţia bugetului UE la cele cinci priorităţi-cheie transversale, precum şi legat de modul în care aceasta raportează cu privire la îndeplinirea priorităţilor respective.
"Comisia ar trebui să integreze mai bine priorităţile de politică generale ale UE în cadrul său de performanţă, în special sub aspectul egalităţii de gen, al tranziţiei digitale şi al obiectivelor de dezvoltare durabilă, ţinând seama în acelaşi timp de costul şi de fezabilitatea abordării sale. Totodată, Comisia ar trebui să amelioreze raportarea cu privire la priorităţile de politică transversale pentru a arăta cum valorifică la maximum fiecare euro cheltuit, precum şi să pună în evidenţă mai bine cheltuielile care contribuie la mai multe priorităţi de politică orizontale în acelaşi timp", a declarat Francois-Roger Cazala, membrul Curţii responsabil de raport.
Comisia a raportat că integrase pe deplin marile priorităţi generale de politică ale UE în programele bugetare, însă auditorii au constatat diferenţe semnificative între climă şi biodiversitate, pe de o parte, şi egalitatea de gen, de cealaltă parte. Deşi cele cinci priorităţi orizontale au fost integrate în grade diferite în programele de cheltuieli ale UE, cum ar fi cele pentru cercetare, agricultură şi dezvoltare regională, auditorii au observat că Comisia prezentase concluzii excesiv de pozitive cu privire la progresele înregistrate în direcţia integrării obiectivelor. Priorităţile legate de climă şi de biodiversitate au fost încorporate în cea mai mare parte în mod adecvat, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU şi tranziţia digitală au fost parţial încorporate, iar prioritatea privind egalitatea de gen a fost încorporată într-o măsură mult mai mică.
În ceea ce priveşte clima şi biodiversitatea, Comisia a elaborat diverse metode de urmărire a cheltuielilor efectuate în cadrul mai multor programe, cu scopul de a identifica şi de a raporta sumele cheltuite pentru priorităţile respective. De asemenea, Comisia dispune de un cadru pentru a măsura contribuţia bugetului UE la aceste priorităţi. Raportarea sa este însă afectată de inexactităţi, din cauza faptului că a utilizat aproximări şi din cauza deficienţelor semnalate anterior de auditori legat de supraestimările cheltuielilor. Informaţiile raportate de Comisie cu privire la contribuţia programelor UE la obiectivele de dezvoltare durabilă şi la tranziţia digitală sunt limitate, în timp ce mecanismele pentru măsurarea contribuţiei lor la egalitatea de gen s-au îmbunătăţit, dar continuă să prezinte limitări.
Comisia urmăreşte cheltuielile efectuate pentru climă şi pentru biodiversitate şi a început să facă acest lucru şi pentru egalitatea de gen. Ea furnizează însă puţine informaţii care să arate dacă cheltuielile UE aduc o contribuţie la mai multe priorităţi în acelaşi timp şi nici nu măsoară efectele cheltuielilor UE din punctul de vedere al impactului lor efectiv asupra priorităţilor orizontale, dar lucrează la un proiect-pilot destinat să măsoare astfel de efecte.
Este pentru prima dată când auditorii raportează cu privire la priorităţile orizontale ale UE în ansamblu. Aceştia au examinat o selecţie de 11 programe, care acoperă 90% din plăţile efectuate până la sfârşitul exerciţiului 2021 în cadrul a patru rubrici din bugetul său multianual. Cele cinci priorităţi sunt relevante pentru cheltuielile multianuale curente ale UE până în 2027.
