Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi că, pe viitor, este necesară evitarea actelor de clemenţă pentru fapte de corupţie, care ar crea un sentiment de insecuritate socială.
''La finalul anului 2016, s-au împlinit 10 ani de implementare a deciziei Comisiei Europene prin care a fost stabilit mecanismul MCV. România a înregistrat progrese majore în îndeplinirea acestor obiective privind combaterea corupţiei, fapt relevat în rapoartele de monitorizare, care au apreciat activitatea în combaterea marii şi micii corupţii. Pe viitor, este necesară evitarea evoluţiilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. De pildă, acte de clemenţă pentru fapte de corupţie care ar crea un sentiment de insecuritate socială", a spus Lazăr, la prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Public pe anul trecut, informează agerpres.ro.
Premierul Sorin Grindeanu se DELIMITEAZĂ de amendamentele privind grațierea
Procurorul general a afirmat că activitatea DNA în anul 2016 a fost considerabilă, fiind trimişi în judecată înalţi demnitari, parlamentari, magistraţi, avocaţi, ofiţeri de poliţie judiciară.
"Analizând rezultatele activităţii desfăşurate în 2016 de direcţiile specializate ale Ministerului Public, apreciem că activitatea DNA a fost considerabilă, caracterizată în raportul MCV ca impresionantă. Sunt de observat creşterea importantă a numărului de cauze soluţionate pe fond, cu aproape 26% faţă de anul precedent, precum şi creşterea numărului de trimiteri în judecată cu aproape 13%. Cauzele pe care DNA le-a soluţionat privind corupţia în domeniile public şi privat sunt printre cele mai complexe dosare ale Ministerului Public. Persoanele trimise în judecată în cursul anului 2016 au avut calitatea de înalţi demnitari, parlamentari, magistraţi, avocaţi, ofiţeri de poliţie judiciară. Remarcăm condamnările definitive pentru corupţie în cazul a numeroşi parlamentari, magistraţi, avocaţi şi generali din structuri militare. Direcţia a indisponibilizat şi a reuşit să recupereze pentru statul român importante sume de bani", a precizat Lazăr.
Procurorul general a adăugat că, în perioada 2013 - 2016, tendinţa cauzelor de corupţie, per total, este crescătoare indicând eficacitate judiciară. Un maximum al trimiterilor în judecată s-a realizat în anul 2016 (395 de cauze), însă cei mai mulţi inculpaţi persoane fizice au fost trimişi în judecată pentru corupţie în anul 2015. Numărul de inculpaţi arestaţi preventiv, în 2016, a fost mai redus, arestarea preventivă reprezentând o măsură excepţională. Dosarele au vizat corupţia din sistemele sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul, clientelismul şi patronajul.
Augustin Lazăr a mai spus că şi DIICOT a avut rezultate bune în anul 2016, remarcându-se o creştere a trimiterilor în judecată cu 28,46% faţă de anul precedent, chiar dacă numărul de cauze soluţionate pe fond a scăzut. În plus, a fost operată cea mai mare captură de cocaină de pe teritoriul României.
Procurorii din toată ţară au participat, în cursul anului 2016, la aproximativ jumătate de milion de şedinţe de judecată, desfăşurate în aproximativ 300.000 de dosare, şi au examinat în vederea exercitării căilor de atac circa 280.000 de hotărâri judecătoreşti penale.
În anul 2016, au fost soluţionate 346 de dosare privind conflicte de interese (faţă de 237 în 2015), din care 52 cu trimiteri în judecată (faţă de 45 în 2015), privind 58 de inculpaţi persoane fizice.
În domeniul evaziunii fiscale, numărul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată a crescut faţă de 2015, dar Augustin Lazăr consideră acest număr insuficient în raport cu nivelul fenomenului infracţional.
Infracţiunea de spălare a banilor a înregistrat parametri statistici mult mai buni în 2016 faţă de anii precedenţi în urma specializării procurorilor. Astfel, au crescut numărul dosarelor soluţionate, numărul cauzelor trimise în judecată şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată.
ULTIMA ORĂ - DNA face ravagii la Poliția de Frontieră Arad. 18 inculpați, trimiși în judecată
"Activitatea de recuperare a produsului infracţiunilor este la fel de importantă ca pedepsirea infractorilor. Ea creează premisa îndreptării răului social produs prin infracţiune, sub aspect patrimonial. Valoarea măsurilor asigurătorii a scăzut faţă de 2015, când a fost soluţionată o cauză complexă în domeniul evaziunii cu carburanţi. Este necesară organizarea unei bune cooperări cu ANABI pentru impulsionarea recuperării produsului infracţiunilor", a declarat Lazăr.
În opinia procurorului general, în materia infracţiunilor prevăzute de Codul silvic, situaţia operativă nu este satisfăcătoare.
"Este imperios necesară impulsionarea activităţii pentru combaterea acestor infracţiuni deosebit de grave, ce aduc atingere atât mediului înconjurător sănătos şi bine echilibrat ecologic, cât şi intereselor patrimoniale ale statului, legate de o politică sustenabilă de exploatare a fondului forestier. S-a menţinut relativ constant numărul de cauze soluţionate în 2016, dar cu o creştere a numărului de inculpaţi trimişi în judecată. Este de remarcat însă creşterea uriaşă, de 300%, a valorii prejudiciilor cauzate, în intervalul 2013 - 2016. Această creştere a valorii prejudiciilor a fost însoţită însă şi de o creştere proporţională a valorii măsurilor asigurătorii luate în cauză. Ministerul Public a lansat, anul trecut, proiectul de cooperare şi pregătire profesională pentru combaterea infracţiunilor privind mediul şi a celor prevăzute în Codul silvic. La 15 noiembrie 2016, a avut loc conferinţa cu tema 'Apărarea mediului şi a fondului forestier prin dreptul penal', care a fost co-organizată de Ministerul Public şi Institutul de Cercetări Juridice 'Acad. Andrei Rădulescu' al Academiei Române. Ca urmare, s-a constituit o reţea de procurori în curs de specializare în urmărirea penală a infracţiunilor din domeniul criminalităţii contra mediului, al infracţiunilor silvice şi a celor contra patrimoniului cultural naţional", a mai spus Augustin Lazăr.
Comentează