Premium
Augustin Lazăr susține că a existat o miză politică privind atacurile care l-au vizat, însă și un interes deosebit al persoanelor cercetate. Fostul procuror general dă exemplu unor dosare sensibile precum cel al Revoluției și cel în care s-a cerut aviz pentru cercetarea lui Călin Popescu Tăriceanu.
"Orice mandat are un sfârșit. Eu din timp mi-am verificat stadiul tuturor obiectivelor pe care le aveam și am analizat cu CSM. Am procedat în așa fel încât am reușit în final, chiar cu câteva săptămâni înainte, să îndeplinesc ultimul dintre obiectivele proiectului meu, Dosarul Revoluției", a spus Augustin Lazăr referitor la pensionare, într-un interviu acordat publicatiei Revista 22.
Fostul procuror general spune că și-a depus candidatura pentru un nou mandat pentru a reusi să finalizeze animite proiecte, insa susține că procedura e avut anumite vicii. Lazăr consideră scandalul referitor la activitatea sa de la Aiud ca făcând parte dintr-o serie de atacuri.
"Acest scandal, cum îl numiți, nu este decât o continuare a unui șir de atacuri și așa-zise scandaluri artificiale. Ori cu acest atac, ori fără el, dacă nu mai ești propus pentru un mandat nu ai cum să mergi mai departe. Dacă e să ne gândim că în acest mandat am realizat obiectivele propuse, cu o densitate cât în două mandate, atunci putem să spunem că misiunea a fost îndeplinită, iar instituția este pe direcția bună a modernizării. Am făcut o selecție a celor mai compentenți procurori care se află în funcțiile de conducere în Ministerul Public, am condus o fermă strategie de leadership. De asemenea, marile dosare istorice sunt soluționate", a precizat fostul procuror general.
Lazăr menționează că președintele nu i-a cerut demisia, însă la finalul mandatului a avut o întâlnire cu Klaus Iohannis.
"La încheierea mandatului am avut o întâlnire cu președintele și i-am expus motivele pentru care am depus cererea de pensionare, președintele mi-a mulțumit pentru activitate și așa s-a încheiat întâlnirea. Eu am avut o bună cooperare instituțională cu președintele și am observat că, de fiecare dată când instituția a fost atacată, a avut o poziție publică. Am remarcat și în acest caz că a avut o poziție publică corectă, în așa fel încât personal nu am să-i reproșez absolut nimic", a mai spus Lazăr.
Referitor la miza atacurilor, fostul procuror general spune: "Posibila delegare de CSM. Există o miză politică, cum a existat în toate atacurile, dar există și o miză a persoanelor interesate de procedurile judiciare în curs. L-am simțit ca atacul cel mai manipulator din cursul mandatului, ocazia fiind soluționarea Dosarului Revoluției. Dar mai e o procedură foarte sensibilă în curs, avizul de urmărire penală pe care Ministerul Public l-a cerut parlamentului și pe care încă nu l-a primit. Percepția mea este că, alături de Dosarul Revoluției, atacurile se leagă și de acest aviz, observați cine mi-a cerut insistent demisia. (Este vorba de cererea DNA de urmărire penală a lui Călin Popescu-Tăriceanu, parlamentul a amânat deja de trei ori discutarea avizului, n.a.) Lucrurile sunt clare, nimic nu se face gratuit. În lumea în care trăim totul este acțiune și reacțiune. Acțiunea organului judiciar mi-a fost decontată mie, ca procuror general la conducerea Ministerului Public, care trebuia blocat, timorat, pentru ca unii să fie mai presus de lege".
Întrebat cum vede ministeriatului lui Tudorel Toader, Augustin Lazăr a răspuns: "Un mandat controversat care, sub aparența unei persoane neangajate politic, a promovat cele mai contestate măsuri împotriva justiției. Felicitările reciproce pentru măsurile anti-justiție luate, anterior demiterii, ne aduc aminte de un cunoscut proverb latin: Asinus asinum fricat (măgar pe măgar scarpină)".
Fostul procuror general vede Secția pentru anchetarea magistraților drept o magistratură distinctă, menționând că temerile celor din sistem s-au adeverit. Lazăr dă exemplu în acest sens incercarea de preluare de la DNA a dosarului Tel Drum în care este vizat Liviu Dragnea.
"După ce am soluționat acest conflict în favoarea DNA, cu ocazia acelei verificări s-a constatat că, de fapt, dosarul acestei secții era pornit de la o plângere anonimă, care, foarte interesant, purta numele unei străzi din Sectorul 1 din București - Ștefan Iulian, un actor de comedie din secolul XIX. Ștefan Iulian nu avea nici CNP care trebuie verificat, îi denunța pe procurorii DNA care lucrau în Dosarul Tel Drum despre faptul că ar fi dat public niște informații din dosar și că ar fi periclitat buna sa instrumentare. Constatând acest fapt, că procurorul a înregistrat un dosar penal plecând de la o anonimă, contrar dispozițiilor legale care prevăd ce verificări se fac pentru a se înregistra un dosar penal, am sesizat CSM, Secția de procurori, pentru a lua măsurile conform competenței. Din câte am înțeles, ei au sesizat Inspecția Judiciară pentru a face verificările respective.
Acest episod mi-a arătat că îngrijorările magistraților cu referire la această secție s-au confirmat, secția ar putea să interfereze în anchetele altor procurori. Ei bine, aici așa s-ar părea, că a intereferat în anchetele DNA, de vreme ce cerea de la DNA un dosar care era în lucru", a mai spus Lazăr.
