Premium
Dosarul de mare corupție în care este judecat europarlamentarul Claudiu Manda scoate la iveală „autoritatea” și „influența” „enormă” pe care acesta ar fi avut-o la nivelul județului Dolj, procurorii DNA relatând aceste aspecte și arătând cum și-a schimbat brusc poziția directorul unei structuri publice din județ.
Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție l-au deferit justiției pe fostul șef al PSD Dolj, actual europarlamentar în PE, Claudiu Manda, pentru folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Citește și: PEDEAPSĂ DURĂ cerută de procurorii DNA în cazul ex-secretarului de stat Mihnea Costoiu
Alături de acesta va fi judecat de magistrații instanței supreme și Marius Nicolae Simcelescu, la data faptei directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.
STIRIPESURSE prezintă în exclusivitate, detaliat, dedesubturile esențiale ale acestui dosar de mare corupție în care se susține în esență că, printr-un telefon și întâlniri subversive, în interesul partidului, au fost revocate acte esențiale ce au condus la susținerea nelegală pe linie financiară a peste 50 de persoane asistate social.
Referitor la infracțiunea pentru care a fost cercetat și trimis în judecată ex-șeful PSD Dolj, actual europarlamentar, Claudiu Manda, magistrații DNA arată pe larg sensibilitatea genului de faptă și dificila dovedire a acestui gen de infracțiune.
Citește și: Situație GRAVĂ într-un dosar CLASAT al DNA cu `PROTAGONISTĂ` de LUX - 1,45 milioane euro RISCĂ..
Cu toate acestea procurorii DNA dețin, arată ei, proba irefutabilă, o interceptare telefonică, o discuție defalcată și explicată pe larg de către Direcție.
Este de menționat faptul că la momentul interceptării discuției telefonice dintre Claudiu Manda și Marius Nicolae Simcelescu în biroul în care a avut loc discuția exista montată și tehnică de înregistrarea mabientală.
Interceptarea în cauză se regăsește în dosar dar ea a fost diseminată anterior în mass-media după ce a fost postată de către Claudiu Manda în spațiul public.
Manda afirma la acel moment pe o platformă de socializare că discuția avută de el cu șeful AJPIS Dolj este una cel puțin neutră, care nu ar indica comiterea sau baza factuală a vreunei fapte de corupție.
Schimbare la 180 de grade - „I s-a solicitat de la Partid”
Anchetatorii DNA arată detaliat în dosar cum și-a schimbat poziția șeful AJPIS, Simcelescu, după ce a fost interpelat sumar de fostul lider PSD local, Claudiu Manda.
„Aceste aspecte rezultă cu claritate din depozițiile martorilor ...și ..., inspectori sociali în cadrul AJPIS Dolj, inclusiv din conduita de serviciu a directorului după acel moment.
Astfel, martorii ..., șeful Serviciului de Inspecție Socială și ..., inspector social, membrii echipei care a efectuat verificarea legalității acordării VMG pentru locuitorii comunei Bratovoești au arătat că la începutul lunii iunie 2015, după finalizarea controlului și emiterea deciziilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de VMG, directorul Simcelescu Marius-Nicolae le-a cerut să modifice rezultatele controlului în sensul de a nu mai fi constatate nereguli la nivelul comunei Bratovoești.
Trebuie precizat că această solicitare a venit imediat după discuția directorului cu Manda Claudiu-Iulian. Martorii au relatat că directorul a insistat în această direcție explicându-le că nu este dorința lui personală însă i s-a solicitat de la partid să rezolve problema de la Bratovoești”, se arată în actele anchetei DNA.
Intervenția lui Manda, motiv determinant
„În plus, faptul că intervenția numitului Manda Claudiu-Iulian a reprezentat pentru director motivul determinant pentru care și-a orientat activitatea de serviciu pentru rezolvarea problemei de la Bratovoești rezultă cu claritate și din depoziția martorului Ion Oancea, actualul primar al comunei Bratovoești.
Astfel, martorul a afirmat că la sfârșitul lunii mai 2015, imediat după ce a aflat că mai mulți locuitori ai comunei Bratovoești, beneficiari de ajutor social, trebuie să restituie sumele încasate necuvenit cu titlu de VMG, în calitate de viceprimar al comunei Bratovoești s-a deplasat la sediul AJPIS Dolj pentru a se documenta în legătură cu situația creată, în acele împrejurări martorul s-a întâlnit cu directorul Simcelescu Marius-Nicolae, care i-a explicat că la nivelul instituției pe care o conduce nu se mai poate face nimic iar deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit de persoanele respective au fost emise în urma unor controale ale inspectorilor sociali și pot fi atacate doar la instanța de judecată.
Se observă astfel că până la intervenția lui Manda Claudiu-Iulian, directorul Simcelescu Marius-Nicolae se poziționase de o manieră neechivocă în raport de situația debitelor stabilite în sarcina unor beneficiari de VMG, locuitori ai comunei Bratovoești, de altfel justificată și firească, în sensul că instituția pe care conduce și cu atât mai puțin el personal, nu pot întreprinde nici un demers legal prin care acestea să fie anulate sau diminuate”, au mai notat anchetatorii în actele dosarului de mare corupție.
„Influență...și autoritate...enorme...”
„Față de aceste realități, se constată că Manda Claudiu-Iulian nu numai că avea influență și autoritate față de directorul Simcelescu Marius-Nicolae, lucru care de altfel este incontestabil, ci și că nivelul acestora era unul enorm, condiții în care, orice semnal din partea sa, sub orice formă, apt să releve cel mai mic interes în chestiunea respectivă, a reprezentat în realitate pentru cei doi o comandă dată de Manda Iulian-Claudiu și corelativ o obligație a directorului de se implica în rezolvarea favorabilă a acelei probleme.
După întâlnirea cu Manda Iulian-Claudiu, primarul Marin Ion s-a deplasat către sediul AJPIS Dolj pentru a se întâlni cu directorul Simcelescu Marius.
În acest timp, primarul Marin Ion a discutat cu numita Picui Mihaela în legătură cu întâlnirea pe care o avusese cu puțin timp în urmă cu Manda Iulian-Claudiu rezultând că primarul a primit asigurări de la acesta că problema se va rezolva. Se observă astfel că intervenția lui Manda Iulian-Claudiu pe lângă director în legătură cu problema respectivă a fost esențială și suficientă pentru rezolvarea acesteia.
„Bunul cel mai de preț” al lui Manda
„Raportând aceste considerente la situația concretă a speței, rezultă că ceea ce nu poate fi acceptat nu vizează faptul că Manda Iulian-Claudiu a urmărit obținerea unor foloase/beneficii pentru apropiați ai PSD, cu scopul evident de a-i fideliza și în egală măsură pentru PSD constând în sprijinul politic al acestora, când respectivele foloase/beneficii se cuvin potrivit legii, ci ideea că obținerea acestor foloase/beneficii se face prin utilizarea unor mijloace nelegale - prin folosirea influenței și autorității - mijloace care în final alterează voința liberă ce se regăsește în relațiile dintre partidul politic și deopotrivă destinatarii foloaselor/beneficiilor și cei care se implică în obținerea lor.
În realitate, în acest caz, Manda Iulian-Claudiu, prin folosirea influenței și autorității asupra inculpatului Simcelescu Marius- Nicolae, a denaturat scopul în care a acționat, acesta devenind unul ilicit, și prin urmare, bunul sau folosul obținut sau urmărit în acest mod a devenit necuvenit și astfel rezultatul sau urmarea obținute prin asemenea metode care contravin legii, reprezintă un folos necuvenit, în sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Trebuie arătat că pentru Manda Iulian-Claudiu, acceptarea de foloase sub forma sprijinului electoral al respectivelor persoane pentru PSD, partidul pe care îl reprezenta, era în situația dată bunul cel mai de preț pe care putea să-l obțină în urma acțiunii de folosire a influenței și autoriății față de director.
Sprijinul electoral al unui număr cât mai mare de alegători pentru PSD era în accepțiunea lui Manda lulian-Claudiu un obiectiv esențial, având în vedere calitatea acestuia de președinte al PSD Dolj, în virtutea principiului acceptat la nivelul oricărui partid politic, în sensul că fiecare vot contează.
În al doilea rând, în raport de specificul problematicii ce trebuia rezolvată și mai ales de situația financiară precară a persoanelor beneficiare de ajutor social direct interesate de chestiunea respectivă, nu ar fi fost cu putință să i se ofere, să primească sau să accepte altfel de foloase, ci doar să le accepte pe cele constând în sprijinul electoral al acestora acordat partidului pe care îl reprezenta și pe cele constând în scutirea lor de a mai restitui sumele încasate nelegal”, se mai arată în actele dosarului aflat acum pe masa judecătorilor ICCJ.
Dosarul pe scurt
În rechizitoriul transmis instanței supreme procurorii DNA au notat că în calitate de președinte al organizației județene Dolj a PSD, Manda ar fi intervenit, la data de 05 iunie 2015, pe lângă directorul AJPIS Dolj, Simcelescu, simpatizant și militant al aceluiași partid, ocazie cu care și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurgeau din calitatea de președinte al organizației județene, pentru a-l capacita pe director să se implice în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj), lucru pe care directorul instituției l-ar fi făcut prin încălcarea legii.
Intervenția lui Manda, notează ancehtatorii anticorupție, ar fi avut drept scop obținerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid și pentru primarul comunei Bratovoești, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, față de care, AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obținute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) și de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj.
Aceasta, arată DNA, în condițiile în care anterior, a avut loc un control desfășurat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiții esențiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social.
Ca urmare, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menționate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoștințat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.
În acest context, în urma discuției purtate în data de 05 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acționat contrar dispozițiilor legale și ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuției, respectiv 05-29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat și în baza căruia au fost șterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale.
Ca urmare, AJPIS DOlj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperați de la cele 59 de persoane menționate procesul-verbal de control al AJPIS DOlj și în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit.
AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curți de Casație și Justiție (instanță competentă pe motiv că unul dintre inculpați este în prezent membru al Parlamentului European) cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Anterior, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatului MARIN ION, la data faptei primar al comunei Bratovoești (Dolj), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și fals intelectual în formă continuată.
Citește și: Hackerul luat în COLIMATOR de DIICOT ar DEȚINE ZECI DE BITCOIN urmare faptelor sale...
Prin sentința penală nr. 462 din 29.10.2020, definitivă prin neapelare la data de 16.11.2020, Tribunalul Dolj a admis acordul de recunoaștere a vinovăției menționat și l-a condamnat pe inculpatul MARIN ION la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat.
