România se pregătește de un șantier cu miză uriașă: autostrada Brașov–Făgăraș, supranumită deja „autostrada prezidențială”, promite să pună capăt blocajelor de pe Valea Prahovei și să lege inima țării de marile coridoare europene. Proiectul de peste 10 miliarde de lei este descris de experți drept unul dintre cele mai complicate din istoria infrastructurii rutiere.
Dacă în mandatul președintelui Klaus Iohannis, prioritară a fost construcția autostrăzii Pitești–Sibiu, în mandatul noului președinte intră în scenă autostrada Brașov–Făgăraș, cea care l-ar putea duce pe Nicușor Dan către orașul natal Făgăraș. Un proiect cu puternică încărcătură simbolică și strategică, menit să lege Transilvania de restul Europei și să elibereze pentru totdeauna Valea Prahovei de coșmarul ambuteiajelor.
România trăiește de decenii cu visul autostrăzilor. De fiecare dată când pe harta infrastructurii apare un nou tronson, speranța renaște, dar și scepticismul. În centrul țării, între Brașov și Făgăraș, un segment de doar 50 de kilometri a stârnit valuri de discuții și controverse. Autostrada Brașov–Făgăraș este, pe hârtie, unul dintre cele mai complexe și mai costisitoare proiecte rutiere ale momentului, evaluat la peste 10 miliarde de lei.
Cifrele sunt amețitoare, planurile par impresionante, dar întrebarea rămâne: va reuși România să transforme acest proiect într-o realitate sau va rămâne doar o promisiune scumpă?
Proiectul autostrăzii Brașov-Făgăraș în cifre
La prima vedere, cei 50 de kilometri par o distanță modestă. Totuși, detaliile tehnice explică valoarea uriașă a proiectului. Traseul leagă Brașovul de Făgăraș, trecând prin Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra. Pe acest drum sunt prevăzute nu mai puțin de 46 de poduri, viaducte și pasaje, trei tuneluri cut&cover, dintre care unul cu rol de ecoduct pentru fauna sălbatică, și 67 de podețe pentru scurgerea apelor.
Proiectul include spații de servicii moderne, benzinării, restaurante, parcări și centre de întreținere, fiind gândit să respecte standardele europene pentru autostrăzi de relief dificil. Viteza de proiectare va fi de 120 km/h. Nota de plată este pe măsură: 10,22 miliarde lei fără TVA, de peste două ori mai mult decât estimările inițiale.
Importanța strategică a autostrăzii prezidențiale
Acest tronson este o verigă lipsă din Autostrada Transilvania și din coridorul european TEN-T, menit să lege Bucureștiul de vestul Europei. În lipsa lui, transportul dintre centrul țării și vest se face pe drumuri naționale înguste, cu curbe, sate și treceri de pietoni. Rezultatul este previzibil: pierderi economice, timp consumat inutil și accidente.
Pentru Brașov, Făgăraș și întreaga regiune, autostrada Brașov Făgăraș înseamnă dezvoltare turistică, atragerea de investiții și integrarea rapidă în rețeaua europeană. Pentru România, ea reprezintă un pas decisiv către conectarea cu infrastructura modernă a Uniunii Europene și reducerea decalajului față de state precum Ungaria sau Polonia.
Analiza economică a autostrăzii Brașov-Făgăraș
Întrebarea care se pune inevitabil este dacă merită costul. Finanțarea vine în mare parte din fonduri europene, completată de bugetul de stat și, posibil, de împrumuturi. Studiile de fezabilitate susțin că pentru fiecare leu investit se generează cel puțin doi lei în economie, prin reducerea timpilor de transport și a costurilor cu combustibilul și prin scăderea numărului de accidente.
Efectele asupra PIB-ului regional ar putea fi semnificative, cu o creștere de până la 1% anual după finalizarea lucrărilor. Șantierul va crea peste o mie de locuri de muncă directe și alte câteva mii indirecte, în logistică, transport și servicii.
Impactul asupra comunităților
Autostrada Brașov Făgăraș schimbă viața comunităților locale. Pe de o parte, aduce avantaje evidente: valoarea terenurilor crește, apar locuri de muncă, scade timpul de călătorie, iar satele nu mai sunt izolate. Pe de altă parte, aduce și riscuri: exproprieri contestate, poluare fonică și presiune imobiliară care poate duce la scumpiri greu de suportat pentru localnici.
În Codlea, de exemplu, prețurile terenurilor au crescut deja cu 20% după simpla anunțare a proiectului.
Provocări de mediu
Zona Perșani este bogată în biodiversitate, iar autostrada Brașov Făgăraș va afecta 27,6 hectare de păduri, dintre care 15,7 hectare fac parte din situri Natura 2000. Proiectul prevede reîmpăduriri și construirea unui ecoduct de 300 de metri pentru fauna sălbatică, dar organizațiile de mediu avertizează că impactul real poate fi mult mai mare.
Este o premieră pentru România ca un proiect de autostradă să includă un astfel de ecoduct, dar succesul său va depinde de modul în care va fi construit și monitorizat.
Dificultăți tehnice pe autostrada Brașov-Făgăraș
Traseul este complicat, relieful obligând la construcția unor viaducte lungi, a tunelurilor cut&cover și a lucrărilor masive de consolidare a terenului. Durata de execuție este estimată la 36 de luni, dar specialiștii consideră termenul optimist. Experiența altor proiecte arată că cel mai probabil finalizarea se va face în patru sau chiar cinci ani.
Lecții din alte proiecte
Sibiu–Pitești, poate cea mai importantă autostrada montană a României, a fost întârziată ani de zile din cauza geologiei dificile și a licitațiilor contestate. În schimb, Polonia a reușit să construiască peste 2.000 km de autostradă în 15 ani, printr-o combinație de fonduri europene și management strict. Ungaria, la rândul ei, și-a construit o rețea de autostrăzi care leagă toate capitalele vecine.
Întrebarea este dacă România va învăța ceva din aceste exemple sau va repeta greșelile trecutului.
Critici și controverse
Proiectul a fost deja criticat pentru costurile duble față de estimările inițiale și pentru suspiciuni de contracte supraevaluate. ONG-urile ridică semne de întrebare privind impactul ecologic, iar specialiștii se tem de blocaje birocratice și întârzieri. Aproape toate marile proiecte de infrastructură ale României au avut probleme similare, iar Brașov–Făgăraș nu pare a fi o excepție.
Calendar realist
Contractul de proiectare este semnat, urmează licitațiile pentru execuție. În scenariul optimist, șantierul ar putea începe în 2026 și s-ar finaliza în 2029. Dar scenariul realist, spun experții, indică anul 2030 sau chiar 2031.
Concluzie
Autostrada Brașov–Făgăraș nu este doar o investiție în asfalt. Este un test de maturitate pentru România. Ne arată dacă putem construi la standarde europene, în termen și cu grijă pentru mediu. Este scumpă și complicată, dar fără ea România riscă să rămână izolată de coridoarele mari ale Europei.
Este, de fapt, o investiție în viitor – în competitivitate, siguranță și integrare europeană.
Comentează