Premium
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că, la împlinirea a 102 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, avem datoria să nu uităm niciodată acest lucru şi să amintim tinerilor ce "forţă morală şi naţională superioară a stat în sufletele acelor 'părinţi ai patriei'", potrivit Agerpres.
El consideră că "acum, când trecem prin zile grele", amintirea celor care "au găsit energia necesară ca să construiască România Întregită" ne dă puterea "să ne strângem energiile pentru menţinerea şi refacerea moştenirii lăsate de ei, spre gloria eternă a acestui popor".
Citește și: Streinu Cercel, despre testarea din Capitală: 'Dacă modelul va fi de succes, îl replicăm în țară'
"Acum, când trecem prin zile grele, prin ameninţarea unei nenorociri planetare, este bine să ne amintim că generaţia care a decis Unirea în Sfatul Ţării de la Chişinău, se afla încă în plin război mondial, că se sacrificaseră până atunci sute de mii de români pe câmpurile de luptă şi în afara fronturilor, că tifosul şi alte boli crunte uciseseră, mai ales după cucerirea sudului României de către inamic şi mutarea capitalei la Iaşi, atâţia oameni, încât suferinţele şi jalea păreau să domnească peste tot. Şi, totuşi, acei români cuprinşi sub cnutul rusesc, nebiruiţi de nicio furtună, au găsit energia necesară ca să construiască România Întregită şi şi-au îndeplinit rostul de fii vrednici ai naţiunii române. Vă propun să le aducem, în aceste clipe, prinosul nostru de recunoştinţă, să ne gândim cu admiraţie la marele act făurit atunci şi să ne strângem energiile pentru menţinerea şi refacerea moştenirii lăsate de ei, spre gloria eternă a acestui popor", a mai scris preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. În Declaraţia de Unire semnată de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, şi de secretarul Ion Buzdugan, se consemna: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România", se precizează în volumul "Istoria României în date", Editura Enciclopedică, 2003.
