Vicepreședintele Parlamentului European, independentul Nicu Ștefănuță, a transmis luni seară o analiză în zece puncte privind situația de securitate la nivel mondial, avertizând că lumea se află abia „la începutul redesenării globale”. Eurodeputatul spune că tensiunile internaționale cresc accelerat și face apel la „calm și înțelepciune”, subliniind că marile decizii în politică externă nu se iau niciodată pripit.
„Vorbesc de ani întregi despre instabilitatea securităţii mondiale. Am fost acuzat că «sperii oamenii» sau «creez anxietate». Semn că pentru români un fals sentiment de siguranţă este mai important decât a confrunta realitatea lumii în care trăim”, a scris, luni seară, pe Facebook, Nicu Ştefănuţă.
„Puterea, nu hârtiile, stă la baza securității mondiale”
Acesta crede că o abordare realistă este necesară şi face o analiză în zece punte. Potrivit lui Ştefănuţă, în primul rând, relaţiile internaţionale şi securitatea mondială se bazează pe putere relativă şi echilibru.
„Deci, nu se bazează pe hârtii semnate, cum crede lumea. În caz de conflict, hârtiile au fix valoarea dată de cerneala de pe ele. Este plină istoria de antante şi axe nerespectate. Percepţia de putere regională, dar mai ales globală, economică şi de securitate - astea chiar contează”, a continuat Nicu Ştefănuţă.
Dreptul internațional funcționează „doar când convine marilor puteri”
Al doilea punct al analizei sale se referă la dreptul internaţional, despre care susţine că, „în realitate, funcţionează…doar în perioade de stabilitate şi când e convenabil pentru participanţii ce asigură majoritatea”.
Motivele sunt „lipsa de coerciţie, aspectul lui interguvernamental, nu supranaţional, lipsa instituţiilor de forţă care să îl aplice, să amendeze, să forţeze decizii internaţionale”.
„Ar fi cazul să întărim dreptul internaţional, dar pentru a întări dreptul internaţional trebuie să ne întărim poziţia relativă, altfel nu contăm”, mai transmis Ştefănuţă.
În al treilea punct al analizei, vicepreşedintele PE afirmă că, de peste un deceniu, lumea este în căutarea unui nou echilibru al puterilor.
„Motivele sunt multe şi ele nu ţin numai de personalităţi şi administraţii, aşa cum cred mulţi.
Da, în teoria securităţii internaţionale este loc şi pentru personalităţi politice, însă majoritatea teoriilor credibile au la bază statele şi interesele lor pe termen lung”, crede Şrefănuţă.
Acesta afirmă, în al patrulea punct al analizei, că ”puterile mari se vor comporta cum se comportă puterile mari, iar relaţiile internaţionale sunt o lume gri, a intereselor, rar a dreptăţii”.
„Lamentările nu ajută la nimic, dar negocierile - dacă ai cu ce să negociezi - da. Trăim doar începutul redesenării mondiale, aşa că militez pentru calm şi înţelepciune, pentru că vom vedea multe anul acesta”, a mai scris Ştefănuţă.
Europa, „prinsă într-o situaţie gravă de slăbiciune”
Potrivit acestuia, ”Europa a crezut prea mult în internaţionalism, iar azi este prinsă într-o situaţie gravă de slăbiciune”.
„Ţările UE au crezut greşit că apărarea nu mai contează în lumea instituţiilor internaţionale. UE a lenevit în privinţa accelerării propriei integrări şi lărgiri, care au stagnat decenii, iar acum privim disperat spre soluţii când ceasurile sunt înaintate. Europa nu s-a mai lărgit din 2007 (ştiu, Croaţia a intrat în 2013, dar asta doar în urma unor întârzieri politice, legate de fostul război iugoslav, ea fiind clar parte a valului estic 2004/2007). Nu a îndrăznit să îşi întărească puterea politică, ba chiar a pierdut din ea cu plecarea Marii Britanii, practic cea mai mare catastrofă a Uniunii Europene de la crearea sa. Despre apărare s-a vorbit doar în şoaptă, de parcă trăim într-un univers idilic, în ciuda evidenţelor nu doar de la graniţa proprie, ci din lume. În 2024 au fost cele mai multe conflicte armate în lume din 1946 încoace. Şi noi tot nu înţelegem în ce lume trăim”, afirmă sursa citată.
De asemenea, Ştefănuţă apreciază că ”relaţiile internaţionale sunt arta termenului lung şi nu necesită reacţii pripite”.
„Nu vă grăbiţi să vă pronunţaţi fără să anticipaţi şi paşii următori. China este celebră pentru că gândeşte în sute de ani. SUA au un birou ce se numeşte net assessment, transformat recent, care face planificare în decenii. Rusia are aceeaşi strategie distructivă (dar constantă) de 25 de ani încoace. Strategia internaţională este o meserie, nu un loc unde ne pronunţăm spontan pe orice. Nu consider că trebuie să avem o reacţie oficială pe orice pas tactic. Important este să ne dezvoltăm o strategie şi nu un ‘knee jerk’ reaction (impulsiv) la orice incident”, este de părere politicianul.
„Asistăm la o tensiune mondială a marilor jucători”
El vorbeşte şi despre „erodarea gravă a instituţiilor internaţionale, ce duce la o revenire a lumii la situaţia forţei ca argument în relaţiile ei”, dar şi despre faptul că „asistăm la o tensiune mondială a marilor jucători”.
”Se poate încheia în două feluri:
a. fie prin împărţirea sferelor de influenţă - fără participarea jucătorilor mici şi medii la masă -
b. fie prin conflict.
Deocamdată prima variantă pare cea predominantă, însă nu o exclude pe a doua”, afirmă Ştefănuţă.
Potrivit acestuia, în preent, ”problema europeană este cea a periferiei”.
”Geopolitic, asta suntem acum. Nu mai suntem de mult timp centrul, ci o periferie între lumea occidentală în decădere şi cea estică în creştere revanşardă. Într-o lume a acvilelor din titlu, părerea muştelor este irelevantă. Practic noi de poziţionări şi ‘takeuri’ nu avem nevoie, ci de întărire masivă şi de relevanţă. O altă concluzie este că într-o luptă mare a giganţilor încerci să îţi asiguri supravieţuirea. Ştiu, sună cinic, dar este ce a făcut România mereu ca să existe azi”, a mai transmis vicepreşedintele Parlamentului European.
„UE şi NATO încă pot face asta”
Acesta apreciază că ”ideal ar fi să rămânem solidari într-un bloc occidental bazat pe valorile libertăţii şi demnităţii umane”.
„UE şi NATO încă pot face asta. Doar că idealul este zdruncinat de interese care pot fi divergente, cum ar fi un caz grav de încălcare a teritorialităţii unui stat al alianţei transatlantice de către altul.
În primul rând, trebuie să ne întărim serios ca Uniune Europeană, pentru a putea fi un jucător serios, luat în considerare. Asta înseamnă întărire economică, politică, militară. Asta înseamnă un pic de curaj, renunţare la principiul unanimităţii, leadership şi speranţă”, crede Ştefănuţă.
„Voi susţine în PE chemarea la o conferinţă europeană interguvernamentală, chiar dacă va fi una a «doritorilor», adică a celor care îşi doresc salvarea şi unirea continentului european. Cred mai departe că Uniunea Europeană are nevoie de propriul Consiliu de securitate, alături de puteri sporite şi investitii comune în interoperabilitate de apărare. Europa fie se ia în serios, fie dispare”, a adăugat acesta.
În finalul analizei, Ştefănuţă transmite ”un mesaj de speranţă”.
„Vă rog mult nu pierdeţi curajul. Vă rog mult nu vă aplecaţi urechea către cei gata să vândă ţara pe nimic. Vă rog mult nu aruncaţi alianţe importante la gunoi. Nu insultaţi, ci gândiţi. Trebuie să ne alegem bătăliile. (...) Sângele fierbinte nu are ce căuta într-o lume explozivă. Aviz suveraniştilor. Nici slugărnicia nu impresionează pe nimeni. Doar relevanţa. Mai mult ca oricând ne trebuie o minte limpede, care să sesizeze oportunităţile în criză. Nu lamentările, nu idealismele ne vor salva. Sobrietatea, atenţia maximă, unitatea, curajul ne vor face (poate) să trecem şi de aceste timpuri ca ţară şi ca Uniune”, îşi încheie Şetefănuţă mesajul.
Comentează