Planurile pregătite de NATO pentru apărarea flancului estic, din statele baltice până la Marea Neagră, sunt mai ambițioase decât capacitățile terestre de luptă de care dispun în prezent aliații europeni. Avertismentul privește direct România, unde forțele de la Cincu trebuie să poată fi extinse rapid de la un grup de luptă de peste 1.000 de militari la o brigadă cu mii de soldați, tehnică grea, muniție și apărare antiaeriană.
Analiza Institutului Internațional pentru Studii Strategice, prezentată de publicația spaniolă „La Razón”, citată de Rador Radio România, arată că armatele europene au început să se refacă după decenii de reduceri, dar procesul este inegal și întârziat.
Principala problemă nu este absența planurilor, ci riscul ca trupele, muniția, artileria, apărarea antiaeriană și logistica necesare să nu fie disponibile suficient de repede în cazul unei crize.
„Planurile NATO presupun un nivel de putere terestră europeană eficientă din punct de vedere operațional care s-ar putea să nu sosească suficient de repede pentru a răspunde amenințării”, avertizează IISS.
NATO are planurile, dar Europa nu dispune încă de toate forțele necesare
Invazia rusă în Ucraina a provocat cea mai importantă transformare a armatelor europene de după încheierea Războiului Rece.
Timp de trei decenii, forțele terestre europene au fost organizate în special pentru misiuni externe limitate, operațiuni de gestionare a crizelor și desfășurări temporare. Acum, ele trebuie să se pregătească din nou pentru un conflict de mare intensitate, purtat simultan pe uscat, în aer, pe mare, în spațiul cibernetic și în domeniul războiului electronic.
NATO are nevoie de unități capabile să apere teritoriul aliat încă din primele momente, să primească rapid întăriri, să lupte sub atacuri constante cu drone și rachete și să mențină un flux continuu de muniții, combustibil și echipamente.
Potrivit IISS, armatele europene nu se mai află într-un „declin controlat”, dar refacerea lor a pornit „de la o bază joasă”. Ritmul actual nu garantează că toate capacitățile promise prin noile planuri regionale vor deveni operaționale în intervalul necesar.
De ce avertismentul privește direct România
România se află la capătul sudic al flancului estic al NATO, în imediata apropiere a războiului din Ucraina și într-o regiune în care incidentele provocate de drone au devenit tot mai frecvente.
Alianța are nouă grupuri multinaționale amplasate în Bulgaria, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Cel din România este condus de Franța, iar Belgia, Luxemburg și Spania contribuie cu militari și echipamente.
Grupul de luptă este amplasat la Cincu și dispune de blindate grele, artilerie, cercetare și infanterie mecanizată. NATO arată că formațiunea are peste 1.000 de militari și poate absorbi alte câteva mii pentru a fi extinsă la nivel de brigadă în cazul unei crize.
Tocmai această trecere rapidă de la un grup de luptă la o forță mult mai mare reprezintă una dintre provocările identificate de IISS. Militarii trebuie transportați în România, iar blindatele, muniția, combustibilul, piesele de schimb și sistemele de apărare trebuie să ajungă simultan și să poată fi susținute o perioadă îndelungată.
România găzduiește două comandamente importante ale NATO
România nu este numai țară-gazdă pentru trupele de la Cincu. La București funcționează Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar la Sibiu se află Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est.
Cele două structuri asigură comanda și coordonarea operațiunilor terestre aliate din regiune și acoperă grupurile de luptă din România și Bulgaria.
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a afirmat în timpul unei vizite efectuate în România că țara și-a consolidat rolul în regiunea Mării Negre și a evidențiat participarea sa la activitatea „Eastern Sentry”.
Oficialul NATO a vizitat grupul de luptă de la Cincu și a subliniat că pregătirea, integrarea și capacitatea de reacție a militarilor aliați sunt esențiale pentru o descurajare credibilă.
Cele mai mari vulnerabilități: muniția, apărarea antiaeriană și logistica
IISS identifică drept principale probleme deficitul de personal, artilerie, muniție, apărare aeriană și sprijin logistic.
Într-un conflict de mare intensitate, nu este suficient ca o țară să dețină tancuri, avioane sau sisteme Patriot. Acestea trebuie să aibă muniția necesară, personal instruit, piese de schimb și infrastructură pentru a funcționa în mod continuu.
La fel de importantă este capacitatea de a muta forțe grele către flancul estic. Podurile, căile ferate, porturile și drumurile trebuie să poată suporta transportul rapid al blindatelor și al echipamentelor militare din vestul Europei către România, Polonia și statele baltice.
NATO a început să amplaseze în avans echipamente și stocuri, să dezvolte apărarea integrată antiaeriană și antirachetă și să aloce din timp forțe pentru apărarea fiecărui stat aliat.
Analiza IISS avertizează însă că existența unor comandamente, planuri și contracte de achiziție nu echivalează automat cu o capacitate reală de luptă.
Rusia ar putea reface mai repede forțele dacă războiul se oprește
Presiunea asupra statelor europene este amplificată de estimările privind ritmul în care Rusia și-ar putea reconstitui forțele militare.
IISS citează evaluări europene și ale NATO potrivit cărora Moscova ar putea redeveni o amenințare militară serioasă pentru Alianță în a doua jumătate a acestui deceniu. Riscul ar crește dacă războiul din Ucraina ar fi înghețat sau încheiat într-o formulă care i-ar permite Rusiei să-și redirecționeze resursele către refacerea armatei.
Această evaluare nu înseamnă că un atac împotriva României sau a unui alt stat NATO este iminent. Ea stabilește însă intervalul în care aliații europeni trebuie să transforme bugetele, contractele și planurile militare în unități care pot fi efectiv trimise pe front.
NATO spune că forțele din România pot apăra teritoriul național
În paralel cu avertismentul IISS privind deficitele europene, NATO susține că actuala prezență aliată din România constituie o forță credibilă de descurajare.
Pe lângă grupul de luptă de la Cincu, aliații trimit periodic sisteme de apărare antiaeriană și detașamente de avioane de luptă pentru misiunile de poliție aeriană. Activitatea „Eastern Sentry” conectează mai bine mijloacele militare de la nordul Europei până la Marea Neagră și include tehnologii destinate combaterii dronelor.
NATO afirmă că forțele existente, împreună cu armata română și cu unitățile care pot fi trimise rapid în țară, sunt capabile să apere teritoriul României.
Diferența dintre mesajul NATO și avertismentul IISS ține de perspectivă: Alianța descrie forțele disponibile și mecanismul de apărare colectivă, în timp ce institutul analizează dacă Europa poate susține singură, suficient de rapid și pe termen lung, toate cerințele unui conflict de mare intensitate.
Verdictul experților este că direcția este corectă, dar timpul devine principala vulnerabilitate. Pentru România, miza nu este doar prezența militarilor aliați, ci capacitatea ca aceștia să fie întăriți rapid cu trupe, artilerie, muniție, apărare aeriană și logistică în cazul unei amenințări reale.
Comentează