Premium
Gabriel Zăgrean, avocatul personal al Custodelui Coroanei Române, Margareta, în procesele privind obţinerea unor compensaţii pentru păduri deţinute în arii protejate de tip Sit Natura 2000, care nu pot fi exploatate, se declară optimist în privinţa câştigării procesului mutat la Curtea de Apel Oradea şi programat să înceapă pe 2 mai.
"Eu consider că avem speranţe, pe considerentul că, aşa cum s-a întâmplat cu alţi clienţi de-ai mei, cu alte obşti şi composesorate, inclusiv cu Academia Română, să am deja sentinţe care s-au pronunţat favorabil în instanţele de fond, se poate abţine şi aici o soluţie pozitivă. Mă refer la Tribunalele Cluj, Mureş, Miercurea Ciuc, Alba, Ploieşti ş.a.m.d. Normal şi firesc s-ar întruni condiţiile de eligibilitate şi acordare a acestor compensaţii inclusiv pentru Majestatea Sa Regele Mihai, prin succesorii de drept. Nutresc speranţa că în urma analizării pieselor dosarului e posibil să încline balanţa către o soluţie pozitivă", a declarat joi pentru AGERPRES Gabriel Zăgrean.
Avocatul spune că "în vederea accesării pe cale administrativă a compensaţiilor cuvenite cu titlu de compensaţii aferente anilor 2015-2016, Majestatea Sa a respectat întru totul paşii prevăzuţi în legislaţia specială care reglementează domeniul specific al acordării de compensaţii/ajutor de stat în vigoare".
Recurgerea la o cale juridică, şi nu administrativă, a fost cauzată de faptul că, prin HG 447 din data de 6 iulie 2017, s-a "îngreunat" acordarea a compensaţiilor pe care regele Mihai I, la fel ca şi alte zeci de mii de persoane din ţară, trebuia să le primească pe cale administrativă.
"Această hotărâre de guvern reprezintă de fapt nişte norme metodologice prin care s-au acordat aceste compensaţii, dar care a introdus un articol 11, prin care nu se doreşte să se mai acorde compensaţii şi retroactiv, cu toate că legislaţia incidentă în materie, respectiv organică, o lege superioară precum Codul silvic, prevedea acordarea acestor compensaţii încă din anul 2014. Deci, guvernanţii au schimbat regulile din mers. Pentru toată lumea. Am şi o statistică în acest sens, e vorba de peste 200.000 de persoane fizice şi juridice care sunt exact în situaţia Majestăţii Sale", a susţinut Zăgrean.
Avocatul a precizat că "încă din anul 2010, prin diversele guverne care s-au succedat, statul român a adoptat o serie de acte normative care, practic, au blocat acordarea acestor compensaţii pe cale normală - administrativă".
"Cu titlu de exemplu, menţionez celebrul articol 6 din HG nr. 861/2009, care, practic, începând cu 01.01.2010, a blocat acordarea acestor compensaţii (această HG reprezenta în fapt normele metodologice de punere în practică a art. 97 alin. 1 lit b din Legea organică nr. 46/2008) până pe data de 06. iulie 2017", a spus acesta.
El infirmat faptul că suprafaţa terenurilor deţinute în arealul zonei Săvârşin, judeţul Arad, s-ar ridica la câteva mii de hectare.
"Ceea ce se deţine în judeţul Arad e undeva la câteva sute de hectare la care Majestatea Sa are dreptul să primească compensaţii. Ştirile pe care le-am văzut şi eu nu corespund realităţii. Am văzut că se vorbea de sute de mii de hectare care ar fi fost deţinute de Majestatea Sa. Ştirea nu este corectă, Majestatea Sa deţinând o suprafaţă mult, mult mai mică", a afirmat Zăgrean.
Avocatul a menţionat însă că, în afară de terenul forestier din regiunea Săvârşinului, cumpărat de regele Mihai încă din anii '40 chiar de la localnici, Familia Regală "are şi alte suprafeţe de teren care nu sunt incidente, respectiv nu se încadrează în a se acorda compensaţiile".
Despre sumele care ar trebui să fie obţinute de Familia Regală, Zăgrean a spus că nu cunoaşte cuantumul acestora, deoarece acestea ar fi fost calculate pe baza unui algoritm de calcul impus de Uniunea Europeană.
"Nu aş putea să vă spun în mod corect, pentru că nu eu, ca avocat, le-am calculat. Au fost calculate, conform legii, pe baza unui algoritm de calcul, o formulă care, de fapt, a fost impusă de Uniunea Europeană prin decizia emisă în ianuarie 2017. Vreau să vă spun însă că e vorba de sute de mii de lei per total, pentru anii 2015 şi 2016, pe anul 2017 Majestatea Sa primind sumele care-i reveneau, conform legii, pe cale administrativă", a precizat avocatul.
Citește și: Elena Udrea îi dă lovitura de graţie lui Dragnea: Cum lucra liderul PSD cu 'statul paralel'
El a explicat că "valoarea acestor compensaţii reprezintă procentual cca 30% din valoarea pe care un proprietar de teren forestier ar fi obţinut-o dacă ar fi exploatat legal/în regim normal, conform amenajamentelor silvice aprobate de însuşi forul suprem în domeniul silvic - Ministerul Apelor şi Pădurilor". "Conform criteriilor de eligibilitate, proprietarii de teren forestier care ar fi recurs la tăieri ilegale, defrişări mai mari de 1 mc/ha, ar fi fost excluşi de la acordarea acestor compensaţii", a spus avocatul.
Gabriel Zăgrean a subliniat că procesul nu a fost iniţiat de Custodele Coroanei.
"Vreau să punctez că aceste două speţe au fost promovate spre instanţa de judecată încă din primăvara anului 2017, având ca solicitant iniţial pe însuşi Majestatea Sa Regele Mihai al României. (...) Conform legislaţiei incidente în materie succesorală, am depus diligenţele în vederea introducerii în cauză a Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a celor trei principese şi a dnei Irina Volker", a mai spus avocatul personal al Custodelui Coroanei, potrivit Agerpres.
