Premium
Compania suedeză Axis Communications a explicat marţi, într-un comunicat remis AGERPRES, în ce condiţii a exportat în China tehnologie de supraveghere digitală, în cadrul unor operaţiuni criticate de organizaţia de apărare a drepturilor omului Amnesty International.
Axis a răspuns direct către Amnesty în legătură cu conţinutul raportului, arătând că 'soluţiile noastre video de reţea sunt folosite la nivel global pentru a îmbunătăţi securitatea şi siguranţa. Deşi realizăm că soluţiile noastre pot fi folosite în alte scopuri decât cele pentru care au fost dezvoltate, aşa cum se poate întâmpla şi pentru multe alte tehnologii, Axis dezvoltă soluţii doar pentru scenariile de utilizare în care credem. Compania noastră comunică clar modul în care se pot utiliza soluţiile noastre, punând în balanţă nevoile de siguranţă ale societăţii şi dreptul fiecărui cetăţean la intimitate.'
Compania susţine că face 'eforturi constante de a integra etica în operaţiunile de business' şi se aşteaptă ca intenţiile sale să fie susţinute de partenerii de afaceri. 'Noi respectăm totdeauna drepturile omului şi ne împotrivim oricăror forme de opresiune şi de discriminare. Proiectele clienţilor noştri sunt analizate periodic pentru a pune în evidenţă orice posibilă abatere de la reglementările existente', precizează comunicatul.
Axis, fondată în Suedia, unde are şi sediul central, afirmă că respectă legislaţia naţională, internaţională şi europeană aplicabilă pentru ţările şi utilizatorii finali cărora îi este permis să îşi comercializeze soluţiile. Firma adaugă că legislaţia respectivă 'se bazează pe date privind drepturile omului, opresiune politică şi statut democratic'.
În acelaşi timp, Axis recunoaşte că 'într-un sector de tehnologie aflat în evoluţie rapidă, este necesar să documentăm constant modul de aplicare al tehnologiei, să monitorizăm dezvoltarea noilor şi posibilelor cazuri de utilizare non-conformă şi să ne asigurăm că ne putem ridica atât la propriile standarde, cât mai ales la cele impuse de Principiile Comerţului şi Drepturilor Omului ale Uniunii Europene'.
Şi celelalte două firme vizate de Amnesty au respins criticile. Noldus a argumentat că nu produce instrumente ilegale de supraveghere digitală şi că Amnesty a refuzat oferta de a verifica software-ul şi modul în care este utilizat. 'Software-ul nostru nu poate fi folosit pentru supravegherea în masă şi nu reprezintă un pericol pentru drepturile omului', au comunicat olandezii. La rândul său, Idemia a precizat că nu vinde Chinei tehnologii de recunoaştere facială.
