Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să reducă dobânda de referinţă cu un punct procentual, până la 17%, pe fondul intensificării temerilor cu privire la încetinirea economiei şi al presiunii companiilor care cereau o reducere a costului creditului, transmite AFP citat de agerpres.
"Economia continuă să regăsească o traiectorie de creştere echilibrată. Creşterea creditării a accelerat în ultimele luni", a afirmat Banca Centrală a Rusiei într-un comunicat, precizând însă că "aşteptările inflaţioniste rămân ridicate".
Economia rusească dă semne de încetinire după doi ani de creştere puternică, stimulată de explozia cheltuielilor militare după debutul invaziei din Ucraina, în luna februarie 2022. Această creştere a cheltuielilor a permis Rusiei să dejoace prognozele potrivit cărora sancţiunile occidentale extinse introduse împotriva Moscovei vor duce la prăbuşirea economiei ruseşti. Însă acelaşi cheltuieli militare au provocat o explozie a inflaţiei, ceea ce a forţat Banca Rusiei să majoreze dobânda de referinţă la un nivel record de 21%, în luna octombrie a anului trecut. Potrivit statisticilor oficiale, inflaţia în Rusia este în continuare de peste 8%, adică dublu faţă de obiectivul stabilit de G uvern.
Banca Centrală a Rusiei a informat vineri că va menţine "condiţii monetare suficient de stricte pentru a aduce inflaţia la nivelul ţintă în 2026".
Cheltuielile statului rus au crescut cu peste 75% după debutul ofensivei împotriva Ucrainei, în 2022. Responsabilii şi experţii au avertizat că aceste cheltuieli militare au epuizat capacitatea Moscovei de a stimula economia, care ar putea cădea în recesiune. În al doilea trimestru al acestui an, ritmul de creştere a economiei ruseşti a încetinit până la 1,1%, în ritm anual, de la un avans de peste 4% în 2024.
De mai multe luni, o serie de mari companii ruseşti cer Băncii Centrale să reducă dobânda de referinţă, care potrivit firmelor frânează economia şi investiţiile pe fondul penuriei de mână de lucru, apărută după mobilizarea bărbaţilor pe frontul ucrainean şi exilul a zeci de mii de persoane.
Finanţele publice ruseşti au fost supuse şi ele la presiuni ca urmare a preţului scăzut al petrolului, un produs crucial pentru finanţarea economiei ruseşti. În primele opt luni ale anului, Rusia a înregistrat un deficit de aproximativ 50 de miliarde de dolari, adică 2% din PIB, de trei ori mai mult decât în aceiaşi perioadă a anului trecut.
Până acum, Moscova a putut utiliza un fond de rezervă, alimentat din veniturile strânse din exporturile de hidrocarburi, pentru a acoperi deficitul. Însă acest fond este la rândul său supus la presiuni, valoarea lichidităţilor care pot fi mobilizate imediat a scăzut la jumătate, trecând de la peste 100 de miliarde de dolari înainte de război, la 48 miliarde de dolari în prezent.
Oficialii de la Kiev şi Washington încearcă să reducă veniturile Rusiei din exporturile de energie. Recent, preşedintele american Donald Trump a majorat tarifele vamale pentru India, din cauza achiziţiilor acestei ţări de petrol rusesc, şi ameninţă să ia măsuri similare împotriva Chinei.
Comentează