Premium
Banca Naţională a României (BNR) a decis să scoată totul la lumină. Oficialii BNR au dezvăluit ce datorie externă are România la finalul acestui an. În perioada ianuarie – octombrie 2017 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5302 milioane euro, comparativ cu 2 835 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie2016; în structură, balanţa bunurilorși balanța veniturilor primareau consemnat deficite mai mari cu 2 033 milioane euro, respectiv cu 296 milioane euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 274 milioane euro, iar balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 136 milioane euro.
Citește și: Cine a fost Alina Ciucu, tânăra ucisă la metrou-„Era frumoasă ca o actriță. Plecase de sărăcie de acasă”
Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie - octombrie 2016 Ianuarie - octombrie 2017
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 64878 67713 -2 835 71066 76368 -5302
A. Bunuri şi servicii 58110 58965 -855 64849 67601 -2752
Citește și: S-a aflat! Cât valorează ceasul legendar al Regelui Mihai
a. Bunuri 43370 50728 -7358 47712 57103 -9391
b. Servicii 14740 8237 6503 17137 10498 6639
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2184 163 2021 2429 152 2277
- transport 4579 1 562 3017 5154 2079 3075
- turism - călătorii 1 297 1568 -271 1 901 2641 -740
Citeşte şi: Aliat al SUA, regele Arabiei Saudite cere ca Palestina să își proclame Ierusalimul de Est drept capitală
- alte servicii 6680 4944 1 736 7653 5626 2027
B. Venituri primare 2490 6570 -4080 2 901 7277 -4376
C. Venituri secundare 4278 2178 2100 3316 1 490 1 826
p) date provizorii
Investiţiile directe ale nerezidenţiloreîn România auînsumat 4098milioane euro (comparativ cu 3482 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3439 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 659 milioane euro.
În perioada ianuarie – octombrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 391 milioane euro. În structură:
• datoria externă pe termen lung a însumat 69559 milioane euro la 31octombrie2017 (73,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
• datoria externă pe termen scurta înregistrat la 31octombrie2017 nivelul de 24742 milioane euro (26,2 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3 la sută faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni2017p
Sold la 31.12.2016 Sold la 31.10.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 69 645 69559 14257
I.1. Datoria publică 32 299 33745 4167
I.1.1. Datoria publică directă 31 752 33287 4083
I.1.2. Datoria garantatăpublic 547 458 84
I.2. Datoria negarantată public, din care: 36 091 34625 10063
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 637 3 082 1 209
I.3. Datoria autorităţii monetare,din care: 1 255 1 189 27
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 189 27
II. Datoria externă pe termen scurt 23 265 24 742 42830e
Total datorie externă (I+II) 92 910 94 301 57087
e) date estimate
p) date provizorii
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,0 la sută în perioada ianuarie – octombrie2017, comparativ cu 30,0la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31octombrie2017a fost de 5,6 luni, faţă de 6,3luni la 31 decembrie 2016.
Citește și: Primăria Capitalei REACȚIONEAZĂ! Ce spune referitor la crima de la Dristor
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31octombrie2017 a fost de 88,5 la sută, comparativ cu 90,5la sută la 31 decembrie 2016.
Precizări metodologice
1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar.Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc înBaza de date interactivă.
2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 3.1.Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunuriloraflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
3.3Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
4. Investiţiistrăine directe:Crediteledintreintermediarifinanciariafiliaţi (bănci, IFN-uri) nu suntconsiderate de naturainvestiţiilor directe, ci se înregistreazăîncontulfinanciar/alteinvestiţii.
5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantatăpublic include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
Citește și: Al doilea GIGANT american, după Nike, mișcare surprinzătoare în România! E abia intrat pe piață
6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni, se anunţă într-un comunicat remis STIRIPESURSE.RO.
