Bani grei pentru partide: cât mai costă un loc eligibil

Campania pentru alegerile parlamentare a debutat deja, iar candidaţii eligibili trebuie să convingă electoratul că merită un mandat de senator sau de deputat. Pe liderii lor de partid  i-au convins. Unii dintre ei au mizat pe notorietatea şi performanţele lor, alţii, pe banii scoşi din buzunar pentru efortul de campanie colectiv. Înafară de cei 75.000 de lei, per cap de eligibil, candidaţii au cotizat  cu bani grei la puşculiţele partidelor de provenienţă. Cum noua lege de finanţare electorală nu mai permite astfel de contribuţii în plină campanie, banii au fost daţi, preventiv, în perioada de pre-campanie, urma lor fiind mai uşor de pierdut. Nici filialele nu au scăpat şi au avut de dat bani la centru, din cotizaţiile adunate de la memebri de partid, în special de la aceeaşi candidaţi eligibili.

Conform noii legi de resort, un candidat la parlamentare nu mai poate cheltui ca acum patru ani, între 350 şi 500 salarii minime brute pe economie pentru a-şi face campanie. Suma s-a redus de la peste o sută de mii de euro, la doar 16.500. Limita maximă a contribuţiilor pentru campania electorală care pot fi depuse de către candidaţi sau mandatarul financiar este de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator, potrivit Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, adica aproximativ 75.000 de lei. Cu alte cuvinte, din cei  aproape 50.000 de euro pe care un deputat sau un senator i-a adunat din indemnizaţii, timp de patru ani de mandat, acum va cheltui doar o treime dacă vrea să fie reconfirmat pentru încă  alţi patru ani în  viitorul legislativ.

Aceşti bani cheltuiţi legal constituie însă numai suprafaţa la vedere a aisbergului. Potrivit unor surse convergente din PNL şi PSD, candidaţii eligibili a  fost nevoiţi să scoată din buzunare sume grele  drept donaţii şi cotizaţii pentru campania la nivel naţional al partidului.  Banii au fost remişi în perioada de precampanie pentru ca aceste sume să nu fie cuprinse în dările de seamă pe care mandatarii  financiari ai celor două partide  le vor face  pentru decontarea sumelor de campanie la AEP, susţin sursele citate.

În tabăra liberalilor, în perioada de precampanie, eligibilii au vărsat la partid câte 10.000 de lei de fiecare, ne-au dezvăluit sursele citate. Pentru filiale, plafonul a fost ridicat la 30.000 de lei  pentru  organizaţiile puternice de judeţ, minimul fiind de 10.000 de lei. La bursa zvonurilor, se vorbeşte că unii eligibili au scos din buzunar chiar şi zeci de mii de euro pentru a-şi asigura susţinerea şi consimţământul liderilor cu influenţă pentru a-şi asigura locul eligibil mult dorit.

La PSD, contribuţiile neoficiale de acest gen au ajuns la 20-30.000 de euro, în timp ce cotizaţiile vărsate de unii candidaţi eligibili au ajuns şi la câte 30.000 de lei, bani vărsaţi în mai multe tranşe, în lunile premergătoare campaniei electorale, ne-au explicat surse din conducerea social-democrată. În cazul filialelor, în mod oficial, ar exista o decizie a CEX care stabileşte obligaţii financiare lunare între 4.000 şi 6.000 de lei  în funcţie de mărimea organizaţiei judeţene. Cotizaţii lunare de câte 500 de lei ar fi prevăzute şi pentru membrii Biroului Politic Naţional.

Legea finanţării partidelor politice mai spune că, în cazul alegerilor parlamentare generale, limita maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către partidele politice care participă la alegeri şi de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care propun candidaţi la nivelul circumscripţiilor electorale este de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator. De această prevedere a căutat să se  folosească şi liderii ALDE. Filialele au fost obligate să plătească către centru cotizatii în cuantumul celor 10 salarii minime brute, respectiv 12.500 lei, pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator. Banii au venit de la candidatii eligibili, ne-au dezvăluit surse de la vârful partidului.

La PMP, nimeni nu recunoaşte oficial că ar exista şi alte pretenţii financiare din partea candidaţilor eligibili decât cele  prevăzute în lege. Pe surse însă, suma  cu care s-ar fi vândut un loc eligibil  ar  fi ajuns între  30 şi 50.000 de euro, faţă de cele 15.000 cerute la alegerile locale pentru o candidatură de primar de municipiu reşdinţă de judeţ.

Dintre formaţiunile politice cu pretenţii de intrarea în noul parlament, singurii care se  plâng că nu  au bani sunt cei de la USR.  Potrivit liderului Nicuşor Dan, partidul nu dispune de banii necesari pentru campania dorită, iar donaţiile nu mai curg ca la ultimele alegeri locale. "Atunci am reuşit să strângem 300.000 de euro, în precampanie şi campanie, acum nu am strâns decât 150.000 de euro, asta şi din cauză că principalii noştri donatori şi-au atins limita maximă cu care pot finanţa un partid, în campania locală. Practic, acum nu am mai avut mari donatori, cu două trei excepţii, în schimb am avut mult mai multe donaţii online. La locale, am avut aproape 70.000 de euro donaţii online, acum avem undeva la 100.000. (...) AEP ar fi trebuit să ne ramburseze banii pe care i-am cheltuit în campania locală. Aşa cum prevede legea, trebuie să ramburseze tuturor partidelor care au făcut cel puţin 3%, iar noi am făcut 30%. Au întârziat, mai întâi au spus că îi primim în septembrie, apoi pe 19 octombrie, acum au avansat o nouă dată, 5 decembrie, când nu îi vom mai putea folosi, din păcate", a explicat liderul USR pentru news.ro.

In prezent, unui pretendent la parlamentare i se va rambursa o sumă echivalentă cu 60 de salarii minime brute, adică 16.600 de euro, cheltuiți pentru materialele promoționale. Singura condiție pusă de cei de la Autoritatea Electorală Permenentă (AEP) pentru returnarea banilor este ca partidul din care provine candidatul să obțină un prag electoral 3% din voturi. Asta înseamnă că vor putea deconta cheltuielile și partidele care nu vor intra în Parlament, unde pragul electoral este de 5%.

Ținând cont că cele mai importante formațiuni vor avea candidați pentru fiecare din cele 466 de colegii, potrivit caculelor, statul ar putea să deconteze după alegerile parlamentare peste 20 de milioane de euro. Pa lângă această sumă, alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).