Premium
Cu binecuvântarea SUA, sunt reanimate vederile expansioniste ale unor ţări ca o contrapondere la Rusia
Dominoul geopolitic în continuă evoluţie provoacă riscuri neprevăzute, în timp ce sunt revigorate vederi expansioniste de tipul celor care şi-au făcut apariţia secolul trecut. Cel mai îngrijorător dintre toate este că aceste riscuri apar în regiunea balcanică și în Europa de Est, relatează Banking News * citat de Rador Radio România.
Asemenea vederi expansioniste se observă în ultimul timp în România, de altfel una dintre cele mai slabe și sărace țări din UE. România pregătește o nouă lege a apărării care îi va da „dreptul” de a trimite trupe pe teritoriul altor țări pentru a „proteja cetățenii români” ca răspuns la „amenințările hibride”. În cazul unei intervenții, toate forțele de securitate vor fi mobilizate și va fi înființat Centrul Național Militar de Comandă, după cum a dezvălui reputatul analist geopolitic Lyuba Lulko.
În plus, va fi în puterea președintelui României să ia decizia cu privire la intervenție, fiind nevoie și de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În ultimul timp, în țară a avut loc o militarizare intensă, în timp ce declarațiile cu privire la „România Mare” câștigă teren în mod constant. În acest context, partidul naționalist AUR este cotat cu 20% înaintea alegerilor din decembrie 2024.
Inflamantul premier român vorbeşte despre unirea cu Moldova
Interesant este că există doar două scenarii în care armata română poate interveni pentru a-și „proteja” cetățenii.
Primul este legat de Moldova. România va invada Moldova pentru a crea un al doilea front. În Moldova, peste jumătate de milion de cetățeni au pașapoarte românești.
De remarcat faptul că premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat într-un interviu pentru DCNews că „crede în unirea Republicii Moldova cu România”. Potrivit acestuia, cele două țări se vor uni indiferent dacă se va face în cadrul UE sau în mod circular.
„Cred în continuare în unirea Republicii Moldova cu România. Fie că se va face în cadrul UE, fie vom găsi o altă cale. În mod sigur! Republica Moldova este stabilă datorită ajutorului României. În Republica Moldova trăiesc români. Istoria a comis o nedreptate, iar prezentul este o consecință a trecutului. Împreună cu dumneavoastră pot clădi viitorul”, a spus Ciolacu, propagând o îngrijorare puternică.
Undă verde din partea SUA
Motivul e va fi ales va fi simplu - protecția împotriva agresiunii ruse și, în mod evident, are binecuvântarea NATO.
„Judecând după discursul premierului, Washingtonul a dat undă verde pentru intervenție”, observă în mod bine ţintit Lulko.
Această „o altă cale” va fi aleasă independent de dorinţele Moldovei, iar asta se va întâmpla dacă va fi necesară deschiderea unui al doilea front pentru Rusia. Este evident că Moscova se va afla în faţa datoriei de a proteja Transnistria și Găgăuzia. Din punct de vedere al Moldovei, conducerea acestor regiuni autonome este ilegală din mai multe motive.
Pe moldoveni nu-i va întreba nimeni.
România - ţară de categoria a 2-a în UE
Doar 6% dintre români cred că aderarea României la Uniunea Europeană este un lucru bun, comparativ cu media europeană de 62%. Încrederea românilor în UE a scăzut cu aproximativ 20% în doar opt ani.
România rămâne o țară de categoria a doua în UE, având impuse o reformă a pensiilor, o agendă verde și valori liberale.
În același timp, corupția nu a dispărut, dimpotrivă, se amplifică.
Toți moldovenii care au dorit să devină români au devenit deja, dar sunt încă mulți dintre ei care nu vor să obțină pașapoarte românești.
Scenariul Ucraina
Al doilea scenariu de intervenție privește Ucraina, dar acest lucru se va întâmpla doar dacă Rusia o va permite.
Acesta va viza intrarea trupelor române în regiunea Cernăuți și sudul regiunii Odesa, unde aproximativ 300.000 de persoane au și cetățenie română.
Intrarea în Ucraina este imposibilă fără acordul Rusiei și va fi direcţionată de opinia populației.
Locuitorii din regiunile Odesa și Cernăuți ar putea dori să aleagă Rusia drept casă a lor, mai degrabă decât România.
Găgăuzia se îndreaptă spre separarea de Moldova
Găgăuzia a anunțat că va părăsi Moldova, dacă Chișinăul va decide să se unească cu România. Acest lucru a fost declarat de șefa regiunii autonome, Evghenia Guțul. „Orice astfel de încercare va însemna demararea imediată a procesului de secesiune a Găgăuziei și revenirea la o republică găgăuză independentă. Suntem încrezători că locuitorii multor regiuni din vecinătatea Moldovei și Bulgariei ne vor susține și ne vor uni”, a spus Guțul. Ea a amintit că în 2014 a avut loc un referendum în Găgăuzia, la care locuitorii au declarat că își văd viitorul exclusiv ca parte a unei Moldove independente și suverane.
Ea a mai subliniat că în republică nu trăiesc doar moldoveni și români, ci și ruși, găgăuzi, ucraineni, bulgari și alte zeci de naționalități care au reușit să construiască relații interetnice armonioase. „Găgăuzii tratează România și cultura română cu respect și interes. Aceștia sunt vecinii noștri cu care dorim să dezvoltăm legături economice și culturale strânse”, a adăugat Guțul, subliniind, însă, că poporul găgăuzilor este pregătit să apere în continuare suveranitatea Republicii Moldova.
Atacuri suspecte cu drone în Transnistria
O dronă kamikaze a atacat vineri (5.04.2024) o unitate militară din Transnistria și a avariat o stație radar, a anunțat Ministerul Securității Statului din regiune.
„Astăzi la ora 14:35 (13:35 ora Greciei), o dronă kamikaze a atacat unitatea militară a Ministerului Apărării din regiunea Rîbnița, la șase kilometri de granița transnistreano-ucraineană. „Ținta a fost o stație radar care a suferit avarii minore, nu sunt victime”, a precizat ministerul, adăugând că o anchetă este în desfășurare.
Între timp, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a condamnat vineri (5.04.2024) descoperirea unor noi resturi ale unei drone despre care se presupune că a fost folosită de Rusia, în apropiere de granița cu Ucraina.
Polițiștii de frontieră moldoveni au descoperit, joi (4/4), fragmente de dronă militară în apropierea graniței cu Ucraina, în apropierea localităţii Etulia-Vladiceni din regiunea autonomă Găgăuzia.
Moldova nu a reușit să detecteze drona cu radarul francez
„Condamnăm ferm descoperirea din nou a unor fragmente de dronă militară folosită de Rusia pentru a ataca Ucraina. Incidentul precedent a avut loc în urmă cu doar două luni. Moldova este alături de Ucraina”, a scris Chișinăul pe X.
În februarie, poliția de frontieră a Republicii Moldova a declarat că epava unei drone a fost găsită în sudul republicii, lângă granița cu Ucraina, în orașul Vulcănești din Găgăuzia. Potrivit versiunii polițiștilor de frontieră, ar putea fi una dintre dronele doborâte de sistemul de apărare aeriană ucraineană.
Un radar cumpărat de Moldova din Franța în schimbul a 14,5 milioane de euro nu a reușit să detecteze drona.
Exerciții NATO în Moldova
Aceste evoluții au loc în timp ce Occidentul se apropie în mod fatal de Moldova, unde NATO desfășoară exerciții militare cu o durată de 19 zile în Moldova și într-un moment de tensiune în politica locală și regională.
În cadrul acestor exerciții, trupe speciale din SUA și România își perfecționează „coeziunea” cu unitățile de elită moldovenești numite Fulger, Scorpion și Pantera.
Exercițiile militare Joint Combined Exchange Training-2024 (JCET-2024) au început la 1 aprilie, cu două batalioane de forțe speciale din Statele Unite și România.
Exercițiile se vor desfășura nu doar în capitala țării, Chișinău, ci și în diverse zone ale țării.
Astfel, cetățenii au fost atenționați să nu se îngrijoreze dacă văd tancuri și alte vehicule blindate grele pe şosele. Ivan Skorikov, șeful departamentului ucrainean din cadrul Institutului Comunității Statelor Independente cu sediul la Moscova, vede exercițiile ca pe o mișcare reflexă din partea celor trei principali jucători occidentali - SUA, UE și blocul militar NATO. Într-un interviu acordat Sputnik, el a amintit că atât SUA, cât și România sunt membre NATO și că Moldova a primit statutul de candidat oficial la aderarea la UE în 2022.
Occidentul vrea să alunge bazele Rusiei din regiune
Vladimir Bruter, expert la Institutul Internațional de Studii Umanitare și Politice, consideră că NATO dorește să aducă sub controlul său toate țările situate între Alianța Nord-Atlantică și Rusia. Moldova, o fostă republică sovietică situată lângă zona de conflict din Ucraina, este una dintre puținele astfel de țări.
„Moldova este un teritoriu care este oarecum prins astăzi între Occidentul oficial și Ucraina, iar Occidentul nu are de gând să o lase în zona gri”, a spus Bruter.
Potrivit acestuia, scopul acestor exerciții este integrarea Moldovei în formatele occidentale, pentru că „Rusia are în mod tradițional baze foarte serioase în Moldova, iar acestea trebuie eliminate. Prin urmare, din punct de vedere occidental, nu ar trebui să existe baze rusești în Europa”.
Zona gri
Bruter consideră că Moldova va fi folosită pentru interesele NATO, indiferent de statutul său oficial. Conform Constituției țării adoptate în anii 1990, Moldova este o țară neutră care nu poate adera la blocuri militare. Însă, de la sfârșitul anului 2020, când actuala președintă pro-occidentală Maia Sandu a venit la putere, ţara a pornit pe o traiectorie anti-rusească, apropiindu-se de NATO și UE.
Din punct de vedere teritorial, Moldova este un mic stat est-european situat între Ucraina și România. Poziția sa geografică o face o „zonă gri” de tip clasic, cu o lățime de 100-150 de kilometri între granițele sale de vest și de est. În opinia lui Bruter, nu este nevoie ca generalii occidentali să oblige Moldova să aibă atâtea baze NATO cât România vecină. Dar SUA și NATO vor insista să controleze infrastructura Moldovei.
„În acest moment, Occidentul este interesat de obiective strategice. De exemplu, de o cale ferată, care traversează Moldova și este folosită pentru transportul materialelor militare în Ucraina”, a spus Bruter.
Rusia a avertizat că o mișcare anti-rusească va avea un cost pentru Chișinău. „Occidentul, în ciuda statutului neutru al Republicii Moldova... continuă să implice Moldova în conflictul din Ucraina”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, în august 2023.
*Nota traducătorului: Site-ul bankingnews este inclus de factcheker Grecia în categoria site-urilor care propagă propagandă rusă (https://www.factchecker.gr/2023/12/09/ukraine-is-not-enlisting-teenagers/)
