Barack Obama, 'președintele RĂZBOIULUI'

Dacă în urmă cu opt ani, Barack Obama era candidatul la preşedinţia SUA care voia să pună capăt războiului în Irak, totuşi niciun preşedinte american nu a fost ulterior în război atât de mult timp, subliniază site-ul de informaţii francez slate.fr, citând cotidianul american New York Times. 

'Dacă SUA rămân angajate în luptă în Afganistan, Irak şi Siria până la sfârşitul mandatului său, el va deveni (...) singurul preşedinte în istoria SUA care şi-a efectual cele două mandate în întregime la conducerea unei ţări în război', scrie New York Times, trecând în revistă cei opt ani ai preşedinţiei Obama şi subliniind că despre Franklin D. Roosevelt, Lyndon Johnson, Richard Nixon sau Abraham Lincoln nu se poate spune acelaşi lucru. 

O hartă publicată de revista The Atlantic luni indică, de altfel, toate zonele intervenţiilor militare americane, informează agerpres.ro. 

În afară de războiul în Afganistan, autorii au ţinut seama şi de operaţiunile desfăşurate de dronele americane în Pakistan, Somalia şi Yemen, de lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi în Siria, precum şi de alte două 'misiuni de consiliere şi asistenţă' în Camerun împotriva grupării Boko Haram şi în Uganda, împotriva mişcării LRA a lui Joseph Kony. 

Totuşi, Barack Obama era departe de a se prezenta ca un susţinător al războiului în campania prezidenţială americană din 2008. The Atlantic aminteşte că el şi-a bazat campania pe promisiunea că va pune capăt războiului în Irak şi că va aduce corecţii războiului în Afganistan. 

'În primul său discurs inaugural, el a mai promis o politică externă bazată mai mult pe diplomaţie şi mai puţin pe armată.' Dar, aminteşte New York Times, Barack Obama a recunoscut rapid contradicţia între mesajul său din campanie şi realitatea căreia îi făcea faţă odată ajuns în fruntea ţării. Când a acceptat Premiul Nobel pentru Pace, în decembrie 2009, el a declarat că umanitatea trebuie să reconcilieze 'două adevăruri aparent ireconciliabile - că războiul este uneori necesar şi că el este de asemenea, la un anumit nivel, expresia nebuniei umane'. 

Dacă preşedintele american a redus considerabil numărul trupelor angajate la sol, el a şi dezvoltat cu largheţe programul dronelor. Rezultatul este, conchide The Atlantic, că dacă Obama nu căuta să sprijine noi dragoni la sosirea sa la Casa Albă, după opt ani 'dragonii sunt în continuare acolo, dar cei care îi vânează au de acum tendinţa să opereze din aer sau în umbră', potrivit Slate.fr.